Știri plătite pe tablete? Nu pentru studenți

Un nou studiu relevă faptul ca studenții din SUA sunt dornici de a consuma știri pe dispozitive digitale, dar numai atunci când nu trebuie să plătească pentru ele. Ei sunt totuși mult mai dispuși să plătească pentru conținutul revistelor on-line. Steve Collins și Tim Brown de la Universitatea Centrală din Florida și Michael Rabby de la Universitatea de Stat din Washington, Vancouver au chestionat 452 de studenți de la o universitate mare de stat care nu a fost nominalizată din sud-estul Statelor Unite cu privire la obiceiurile lor de lectură digitală, în toamna anului 2010 și primăvara anului 2011, atunci când dispozitivele digitale iPad și iPad2 au fost lansate.

Conform cercetătorilor, 73,9 la sută dintre participanții intervievați “foarte probabil” vor citi un ziar on-line gratuit de pe o tabletă, în timp ce doar 20,6 la sută dintre cei intervievați s-au declarat dispuși să cheltuiască 1$ pentru a avea acces la versiunea digitală a ziarului. Aproape 70 la sută din studenți au indicat că le-ar folosi o aplicație gratuită pentru a citi o versiune comprimată a unui ziar, în timp ce doar 22 la sută și-au exprimat dorința de a plăti 5$  pentru a descărca aplicația de pe iTunes, Google Play, sau alte locații online.

Pe o notă pozitivă, cercetătorii au spus că “reviste s-au descurcat mai bine.” Consumatorii au fost mai dispuși să-și deschidă portofelul digital atunci când plăteau pentru a citi articole din reviste, de exemplu, 20 la sută din elevii participanți au declarat că ar cheltui 3 dolari pentru a descărca o aplicație și 27 la sută au spus ca ar cheltui 15 dolari pentru un abonament digital. Plățile pentru imprimarea / obținerea unor opțiuni digitale gratuite au avut o importanță mai mică în rândul studenților, doar câțiva participanți (29,1 la sută), alegând această opțiune pentru un ziar și o părere mai mulți pentru tablete (37,5 la sută).

Cercetarea arată că cel puțin câțiva tineri sunt, în principiu, dispuși să plătească pentru știri pe tabletele lor. Dar rămâne totuși o problemă nerezolvată: taxarea cititorii on-line va deveni un model de afaceri sustenabil și eficient pentru industria mass-media în viitor? Studenții sunt sensibili la preț. Conform cercetătorilor, “era semnificativ mai puțin probabil ca studenții să spună că ar plăti 30 dolari pentru un abonament decât era să spună că ar plăti 15 dolari pentru un abonament.” Chiar și fără dovezi empirice, cercetătorii sugerează că datorită atitudinii generale a studenților referitoare la bani, “există un motiv pentru a crede că publicațiile care doresc să vizeze consumatorii tineri ar trebui să-și asume această sensibilitate a costurilor”.

Studenții care au luat parte la studiu au fost, de asemenea, întrebați cât de inovatori sunt din punct de vedere tehnologic. În acest caz, cercetătorii au măsurat cerându-le informații cu privire la dorința lor de a cumpăra un iPad Apple sau iPad 2 și apoi cerându-le să furnizeze viitoare potențiale utilizări ale produsului. Inovarea a fost definită în termenii lui Carolyn A. Lin ca fiind “un atribut de personalitate găsit în oameni care sunt mult mai dispuși să își asume riscuri în adoptarea produselor / inovațiilor noi mai devreme decât alte persoane.”

Studiul a examinat dacă studenții cu o rată mai mare de “inovație” sunt mult mai dispuși să cumpere un iPad, dar a decis că această legătură între inovație și cumpărarea unui iPad nu a fost atât de puternică. Deținerea unui iPad nu mai este un indiciu că cineva este un adoptator timpuriu al tehnologiilor inovatoare. Pe măsură ce devin mai frecvente, ele nu vor mai fi un semn de inovare. După cum s-a menționat mai sus, există, de asemenea, o corelație directă între dorința de a cumpăra un iPad și dorința de a se abona la un serviciu de știri digitale. Doar un procent mic dintre studenți vor cheltui și bani pentru a citi un ziar sau o revistă.

Studenții sunt “nativi digitali, care s-au obișnuit cu știrile și alte informații ca fiind gratuite on-line. Să plătească direct pentru știri nu ar fi ceva ce au făcut în trecut și nu ar reprezenta un act pe care l-ar considera ca fiind inovator. Cercetarea arată că unii elevi sunt în general dispuși să plătească pentru știri pe tablete lor, dar majoritatea nu vor. Pe măsură ce companiile mass-media din întreaga lume iau în considerare dacă și cum să introducă paywalls (taxe de lectură) și să taxeze conținutul lor, rezultatele acestui studiu ridică întrebarea dacă taxarea cititorilor pentru a accesa știrile on-line poate deveni vreodată un model de afaceri sustenabil și eficient pentru industria mass-media.

Collins, Steve, Michael, Rabby și Tim Brown. (2013). “Puțini studenți dispuși să plătească pentru conținutul știrilor pe tabletă”. Newspaper Research Journal. Vol. 34, No. 1

Articolul a fost tradus de pe EJO, versiunea în limba engleză, cu titlul original “Paid News on Tablets?  Not For Students“

O nouă metodă de a face politică: Interacțiunea în Social Media

Formaţiunile politice din România, care au exploatat beneficiile promovării imaginii şi a mesajelor politice prin intermediul reţelelor de socializare, s-au bucurat şi de o participare activă a susţinătorilor pe site-ul de socializare Facebook. Aceştia au iniţiat grupuri de discuţii şi comunităţi online şi au sprijinit activ demersurile partidelor. Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu, intitulat „Social Media and Political Communication: Case study – The Parlamentary Parties in Romania”, studiu ce a fost publicat în revista științifică Global Media Journal – Pakistan Edition şi a fost realizat de două cadre didactice universitare din România, Tasențe Tănase și Ciacu Nicoleta.

Cercetarea și-a propus să identifice modul în care partidele parlamentare din România reuşesc să-şi mobilizeze electoratul prin intermediul comunicării mediate de reţelele de socializare, bloguri sau videoclipuri pe Youtube și să identifice eventualele similitudini sau diferenţe dintre procentele susţinătorilor formaţiunilor politice în Social Media, procentele electorale de accedere în Parlamentul României, obţinute la alegerile parlamentare din anul 2008 şi configuraţia politică a Parlamentului României la final de sesiune parlamentară.

Studiul a relevat faptul că cele două partide care formează actuala alianță de guvernare în România, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal utilizează 83,33% dintre componentele Social Media analizate, anume: Facebook, Twitter, Bloguri, Youtube, FlickR și altele (forumuri, LinkedIn etc.)

Mai mult decât atât, din cele 171 de pagini din domeniul „Politică” a site-ului de analiză Social Media, facebrands.ro, 102 aparţin oamenilor politici, susţinătorilor sau partidelor parlamentare (sesiunea parlamentară 2008 – 2012), adică aproximativ 60%. Restul de 69 de pagini Facebook susţin o cauză politică sau aparţin oamenilor politici sau partidelor neparlamentare. Raportându-ne la grupurile Facebook de susţinere a celor şase formaţiuni politice supuse studiului (PSD, PNL, PDL, PC, UDMR, UNPR), constatăm că numărul total este de 108 grupuri de discuţii, care însumează 85.269 membri. Diferenţa între grupuri de discuţii şi paginile oficiale de Facebook este că în cazul grupurilor/comunităţilor iniţiativa dezbaterii este luată de susţinătorii partidelor, şi nu le este impusă o temă de discuţie, aşa cum se întamplă în cazul paginilor oficiale de Facebook unde, de cele mai multe ori, comunicarea este una unilaterală.

Partidul Democrat Liberal, formațiunea ce a guvernat în sesiunea parlamentară trecută, are mai puţine grupuri de Facebook decât Partidul Social Democrat (partid aflat la guvernare în 2013 alături de PNL și PC), însă diferenţa este că PSD are grupuri cu mult mai mulţi membri decât PD-L (peste 50% din numărul total de membri al tuturor grupurilor de Facebook supuse studiului). Partidul Naţional Liberal are cele mai multe grupuri Facebook de susţinere, aproape 45%  din numărul total de grupuri supuse studiului, însă constatăm că sunt grupuri cu puţini membri activi. Dacă ne raportăm la fani, constatăm că, atât Partidul Social Democrat, cât şi Partidul Democrat Liberal au un număr egal de pagini Facebook de susţinere, însă numărul total de membri este cu 6 procente mai mare în cazul Democrat Liberalilor. Partidul Naţional Liberal are cele mai multe pagini de Facebook, însă numărul total al fanilor este mult mai mic, 18%, faţă de 32,5%, respectiv 38,5%, cât au celelalte două formaţiuni politice mai sus menţionate.

De remarcat este și comparația dintre configurația politică a Parlamentului, imediat după alegerile din 2008, și cea de la sfârşitul sesiunii parlamentare, octombrie 2012, moment în care majoritatea partidelor parlamentare și-au introdus în strategia de comunicare și rețelele Social Media. Astfel, constatăm că, indiferent că PD-L şi Alianţa PSD+PC au intrat în Parlament cu un număr de mandate sensibil egale, participarea pe Facebook a susţinătorilor Alianţei este cu aproximativ 10 procente mai mare decât în cazul Partidului Democrat Liberal. Chiar dacă Partidul Naţional Liberal a avut un procent de aproximativ 20% la alegerile parlamentare din 2008, observăm că participarea pe Facebook a susţinătorilor partidului este de 30%, cu peste 4 procente peste activitatea Social Media a susţinătorilor Partidului Democrat Liberal. UDMR are o participare foarte scăzută a susţinătorilor partidului în Social Media, de doar 2%.

Dincolo de aceste aspecte, trebuie să ţinem cont de faptul că, indiferent de numărul mai mic al susţinătorilor de pe Facebook raportat la numărul alegătorilor reali, utilizatorii care iniţiază cauze sau grupuri de discuţii online devin lideri de opinie foarte influenţi, nu numai în mediul online, ci şi în lumea reală. Formaţiunile politice trebuie să ţină cont de faptul că, atâta timp cât reuşesc să-i păstreze aproape pe liderii de opinie din reţelele sociale gradul de influenţă a mesajului politic va creşte direct proporţional cu numărul liderilor de opinie de pe Facebook. Acest lucru va „reînvia” vechiul model de comunicare elaborat de Paul Lazarsfeld, în 1955, intitulat „fluxul comunicării în două trepte”. Această teorie a demonstrat faptul că liderii de opinie sunt, în fapt, cei care influenţează interpretarea mesajelor mediatice. Cu alte cuvinte, mesajul transmis prin mass-media nu este interpretat în mod direct de public, ci mediat, prin comunicarea interpersonală şi contactul cu liderii de opinie. În fapt, aceasta este şi marea „revoluţie” a Social Media: interacţiunea.

Întreaga cercetare „Social Media and Political Communication: Case study – The Parlamentary Parties in Romania”, publicată în revista științifică Global Media Journal – Pakistan Edition, poate fi descarcă in extenso aici. 

Investiţie în jurnalism

În perioada decembrie 2012 – aprilie 2013, Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa a implementat proiectul „Seminarii de creaţie pentru viitori jurnalişti şi comunicatori”.

Conceput pentru a ușura trecerea elevilor de la liceu către universitate, proiectul s-a bucurat de un succes fără precedent, având peste 300 de participanţi, din majoritatea liceelor constănţene. Cadre didactice de la Facultatea de Ştiinţele Comunicării şi Ştiinţe Politice le-au predat elemente de bază ale jurnalismului şi comunicării şi le-au prilejuit întâlniri cu studenţii şi masteranzii de la specializarea Jurnalism, precum şi cu profesionişti de marcă ai domeniului, printre care se numără Nicolae Melinescu sau Monica Ghiurco.

Cu materialele de presă realizate în cadrul proiectului, elevii au participat la un concurs de creaţie ai cărui câştigători au fost premiaţi în cadrul festivităţii organizate la Sesiunea de Comunicări Științifice a Studenţilor, Masteranzilor şi Cadrelor Didactice de la Universitatea „Andrei Şaguna”. Elevii premiați pentru cele mai bune materiale de presă realizate de ei, au fost: Velcea Vlăduț-Virgil (Liceul Teoretic “Ovidius”) – Premiul I, Capotă Ioana (Colegiul Național “Mircea cel Bătrân”) – Premiul II, Crăciun Georgia-Alexandra (Colegiul Național de Arte „Regina Maria”) – Premiul III și Gurgui Adelina Elena (Colegiul Național Pedagogic “Constantin Brătescu”), Bălan Diana Ștefania (Colegiul Comercial “Carol I”) – Mențiuni. Aceștia au primit de la Universitatea „Andrei Șaguna” primii bani pentru drepturi de autor, cărți și reportofoane pentru viitoarea carieră.

Premierea câştigătorilor concursului de creaţie a fost precedată de o dezbatere pe tema „Tinerii, mass media şi politica”, la care au fost invitaţi parlamentari constănţeni, jurnaliști și analiști, care au răspuns întrebărilor pe care elevii de liceu şi studenţii universităţii le-au adresat.

Materialele trimise pentru concurs au fost evaluate de un juriu format din jurnaliști profesioniști, iar calitatea şi numărul lor au demonstrat faptul că vin din urmă generații care vor avea ceva de spus în domeniul jurnalismului.

Proiectul va fi derulat de Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa în fiecare an universitar/şcolar.

Patru povești de succes demonstrează cum inovația recompensează

Un studiu nou realizat de Pew Research Center urmărește modul în care cele patru ziare regionale din Statele Unite au fost capabile să stimuleze veniturile on-line şi o creștere record de ansamblu, în ciuda tendințelor contrare la nivel de industrie. Mark Jurkowitz și Amy Mitchell investigează modul în care reformarea modelelor de afaceri și adaptarea serviciilor la nevoile audiențelor locale au permis ca patru povești de succes să revină pe piață într-o industrie aflată în dificultate. Forța din spatele succesului de la Santa Rosa Press Democrat, Naples Daily News, Deseret News și Columbia Daily Herald, a constat în punerea în aplicare a strategiilor specifice de piață pentru a restructura sferele digitale, de imprimare și administrative, și pentru a crea noi surse de venit. Consacrarea asocierilor on-line, care au fost extrem de dificil de valorificat, a fost un joc de noroc important în promovarea creșterii din partea unora dintre acești directori. O astfel de inițiativă a fost lansarea unei instituții separate, dar în paralel, sub forma unei agenții digitale, o alta a implicat crearea unei platforme on-line pentru vânzarea de bilete, cupoane și o piață digitală. La alte ziare, credința în procesul de regenerare a mediului de imprimare a fost la baza planurilor de acțiune, și alții au avut o abordare introspectivă, prin revizuirea perspectivelor de vânzare sau îngustarea focalizării editoriale. În fiecare dintre cazurile cercetate de studiu, conducerea puternică a avut un rol esențial în dinamizarea planurilor de restructurare a modelelor de afaceri în timp ce afirma un angajament continuu privind servicii de calitate.

Cu sediul în California, Santa Rosa Press Democrat (tiraj de 53,300) a urmat modelul agenției digitale ca mijloc de creștere a veniturilor lor digitale. Proiectul “Media Lab”, un serviciu online pentru consultare în marketing digital, oferă servicii pentru comercianții locali, de la dezvoltare web privind managementul reputației, optimizare a motorului de căutare și e-mail marketing. Potrivit raportului Pew, Media Lab se sprijină pe încrederea pe care brandul ziarului a consolidat-o în cei 155 ani în comunitate, în timp ce își menține în același timp un “sentiment de nou”. Proiectul este gestionat ca o entitate complet separată de imprimare, dar funcționează cu Santa Rosa pentru a atrage clientela, cu potențialul de a deveni mai profitabil în viitor. Veniturile generate de acest proiect se ridică la un sfert din totalul veniturilor digitale ale ziarului, o cifră estimată a se ridica la 60 la sută până la sfârșitul acestui an. Naples Daily News, Florida, (tiraj de 44,900) este încorporat în ceea ce poate fi considerat un mediu de imprimare-friendly, care să permită imprimării să mențină un control ferm al fluxurilor de venit tradiționale. Raportul Pew urmează planul ziarului pentru a optimiza publicitatea cu restructurarea completă a modelului lor de vânzări și a echipei. Teritorii de vânzare din punct de vedere geografic, au fost remodelate în jurul categoriilor specifice de afaceri importante pentru comunitate, cum ar fi sănătatea și wellness-ul, transportul, finanțele și moda, făcându-se astfel trecerea de la o abordare generalistă la una mai specializată a vânzărilor. Editorul ziarului, Dave Neill, a declarat pentru Pew Research Center, “retehnologizarea publicității noastre reprezintă 70 la sută din succesul nostru”. De asemenea, el a subliniat că “Orice organizație mass-media trebuie să fie personalizată pentru piața, comunitatea locală”, spunând, “ne-am reproiectat afacerea pentru a se potrivi pe piață”. Cu astfel de modificări, Daily News a raportat o creștere a veniturilor în 2011 și a înregistrat marje de profit mai mari, în toate cele patru trimestre ale anului 2012, comparativ cu cele din anul precedent.

Deseret News din Salt Lake City, (tiraj de 91,600) este deținut de Biserica Mormonă, și și-a reorientat identitatea sa editorială, ca parte din planul său de a crește profitabilitatea. Raportul urmărește modul în care s-au schimbat de la abordarea la nivel de interes general, către șase domenii orientate strict pe anumite subiecte, care răspund mai bine intereselor cititorilor lor religioși și tradiționaliști, o mișcare care a crescut tirajul lor cu 20.000 într-o perioadă de șase luni, în 2012. Pe partea digitală, ziarul a creat “Deseret Digital Media”, o platformă online unde circulă știri, care încurajează cititorii la discuții, promovează produse și oferă diverse servicii de marketing digital. Acest efort digital este gestionat de o echipă separată de ziarul tradițional, președintele Clark Gilbert subliniind că afacerile digitale și moștenirea sunt diferite și, prin urmare, necesită un management separat. Ei și-au văzut veniturile digitale crescând cu o rată medie de 44 la sută din 2010, acestea reprezentând în prezent un sfert din veniturile totale ale companiei, și se preconizează să crească la 50 la sută în următorii trei ani. Columbia Daily Herald din Tennessee (tiraj de 12.700) a urmărit viguros o serie de noi surse de venit după ce a pierdut 300.000 dolari din venituri când recesiunea i-a forțat pe agenții de publicitate să iasă din afaceri. Unele dintre ideile introduse în 2012 includ o agenție digitală, un paywall contorizat, un cupon on-line și servicii de vânzare de bilete și produse editoriale de nișă, cum ar fi o revistă de sănătate lunară și revista pentru stilul de viață al bărbaților. Studiul Pew Center raportează faptul că ziarul relativ mic a înregistrat o creștere ulterioară a veniturilor online, de la un procent din venitul lor total la șase la sută în 2011, editorul Mark Palmer așteptându-se ca acesta să crească cu până la 15 la sută până la sfârșitul anului 2013.

Mass-media tipărite au avut de suferit de pe urma scăderii veniturilor din publicitate din a doua jumătate a ultimului deceniu, ziarele locale trebuind să găsească dolari digitali, dar nu suficienți pentru a compensa pierderile lor globale. Studiul Pew Research demonstrează modul în care patru ziare regionale au luptat cu migrația on-line a publicului lor și nu numai că au implementat proiecte digitale inovatoare, dar, de asemenea, au reformat imprimarea și managementul administrativ al afacerilor lor pentru a-și crește marjele de profit. Santa Rosa Press Democrat, Naples Daily News, Deseret News și Columbia Daily Herald au combinat un leadership puternic, o deschidere către inovare și reformă, și o dăruire pentru un serviciu de calitate pentru a crește cu succes veniturile într-o industrie afectată de pierderi și măsuri de reducere a costurilor. Printr-o varietate de abordări diferite – fiecare adaptate la nevoile specifice, interesele și obiceiurile cititorilor ziarului – aceste povești de succes oferă o perspectivă asupra modului în care presa scrisă și presa locală, în special, evoluează și se adapează cu succes la provocările erei digitale.

Photo credits: Ignas Kukenys / Flickr CC

Articolul a fost tradus de pe website-ul EJO (limba engleză)

Antena 3, finalistă New York Festivals International Television & Film Awards 2013

Antena 3 este singura televiziune din România nominalizată, anul acesta, în finala premiilor pentru cele mai bune filme şi programe TV din întreaga lume, acordate de New York Festivals.

Carmen Avram şi echipa emisiunii “În Premieră” au ajuns în finală cu materialul “Ultima frontieră“, la categoriile Docudrama şi Best Editing, și cu reportajul “Pe-un picior de iad” la categoria Best Camerawork.

Despre reportajul “Ultima frontieră” 

“Ultima frontieră”, anchetă realizată de Carmen Moise (reporter), Cristian Tamaş (imagine) şi Lenard Zsolt (montaj), spune povestea graniţei de vest a României, o veritabilă fortăreaţă ridicată de regimul comunist împotriva propriului popor, în încercarea de a opri exodul fugarilor spre Occident. A fost Zidul Berlinului pentru români, cu deosebirea ca acest “zid” a fost, de fapt, cea mai sângeroasă frontieră a Europei.

Despre reportajul “Pe-un picior de iad”

“Pe-un picior de iad”, realizat tot de Carmen Moise, Cristian Tamaş şi Lenard Zsolt, prezintă viaţa mizeră pe care o duc oamenii de la marginea oraşului Baia Mare. Ei locuiesc în case cu şobolani, fără curent, fără apă, fără bani, hrănindu-şi copiii cu mâncare găsită la gunoi, păstrând totuşi, în sărăcia lor inimaginabilă, dragostea faţă de o ţară de la care nu mai aşteaptă nimic.

În competiţia pentru cele mai bune producţii TV şi filme s-au înscris materiale din peste 50 de ţări, fiind prezente nume ca CNN, HBO, SPIEGEL TV, Showtime Networks, BBC Worldwide, Discovery, National Geographic ş.a..

Articolul a fost publicat în data de 31 ianuarie 2013, pe website-ul www.paginademedia.ro.

Start pentru înscrieri: Program de Masterat, Ciclul al Doilea “Management Inovațional în Mass-Media Internațională”

Pe 2 octombrie 2013, pentru a doua oară la Universitatea din Berlin pentru Studii Profesionale și Fjum_forum pentru jurnalism și mass-media din Viena își încep programul conceput pentru a ajuta companiile mass-media în modelarea viitorului industriei lor. Sprijiniți de orașul Viena, cursul part-time este deschis pentru 20 de persoane de mare potențial din industria mass-media, IT și divertisment din Europa. Vor participa la seminarii în Austria, Germania, Spania și Statele Unite ale Americii. Bursele de studiu care vor acoperi până la 75 la sută din taxa de școlarizare sunt disponibile pentru solicitanți care provin din Europa Centrală și de Est.

Candidații sunt invitați să își trimită aplicațiile până la 30 aprilie 2013. Vă rugăm să solicitați formularele de cerere aici: http://www.imim-master.com/application.

Întreprinderile mass-media din Europa sunt în pericol. Criza financiară le obligă să lucreze mai mult și mai eficient. Digitalizarea afectează fluxurilor de lucru și modele de afaceri care au rezistat până acum. Media socială influențează jurnalismul și deschide noi oportunități de marketing. Mobilitatea consumatorilor și cetățenilor schimbă utilizarea lor mass-media. Multe organizații media tradiționale nu pot ține pasul cu mediul în continuă schimbare. Programul de Masterat Management Inovațional în Mass-Media Internațională IMIM le ajută să țină pasul cu evoluțiile și chiar să le depășească.

20 de tineri de mare potențial din mass-media europeană și din industriile de creație – cu poziții diferite în lanțurile lor valorice: dezvoltare, finanțare, conținut, producție, distribuție, legislație – își vor uni forțele într-un laborator de idei inovator mass-media. Cu lectori din toată lumea și seminarii în Austria, Germania, Spania, SUA și on-line, ei lucrează împreună într-o rețea internațională. Studenții beneficiază de instruire individuală privind limba și se ocupă de situații din viața reală avansate de întreprinderile participante. Astfel, companiile participante la program au un cuvânt de spus în structurarea programei. “Colaborarea studenților cu cadre didactice, formatori de management, jurnaliști și manageri de afaceri este esențială pentru succesul durabil al programului”, spune directorul Programului Andy Kaltenbrunner, “inovația trebuie să fie stabilită ca monedă principală de schimb într-o echipă internațională.”

Programul este organizat de Universitatea de Studii Profesionale din Berlin (afiliată Universității Freie din Berlin), fjum_forum pentru jurnalism și mass-media Viena. Acesta este sprijinit de municipalitatea orașului Viena: mai multe burse vor fi acordate participanților din industria mass-media și industriile creative în țările Europei Centrale și est-europene, luând în considerare calificările lor, situația financiară și angajamentul organizațiilor lor angajatoare. Aceste granturi vor acoperi până la maximum 75 la sută din taxa de școlarizare.

Pentru informații suplimentare cu privire la aplicare sau subvenții vă rugăm să vizitați www.imim-master.com. Dacă sunteți interesat de un parteneriat de afaceri va rugăm să contactați offce@imim-master.com.

Start: 2 octombrie, 2013, la Viena.

Vă rugăm să trimiteți cererea dumneavoastră până pe 30 aprilie 2013.

Timp necesar proiectat din partea participanților: IMIM este un program post-universitar, part-time pentru profesioniști care lucrează(durata: 2 ani). Urmând  conceptul de blended learning (instruire combinativă), aceasta conține șase module, fiecare de câte o săptămână, cu participare obligatorie în Austria (Viena), Germania (Berlin), Spania (Elche / Madrid) și în SUA (Sankt-Petersburg, Florida / New York City). Aceste module sunt completate de cursuri de e-learning, de limbă și de proiecte din viața reală pe care studenții  trebuie să le efectueze în cadrul companiilor lor.

Limba de predare: Engleza (perfecționarea în limba engleză este parte a programului; alternativ: spaniolă, germană)

Diplomă obținută: Doctor în litere și filozofie (MA), în Management Inovațional în Mass-Media Internațională

Taxe: € 20.000/an totul inclus (hoteluri, consultanță) în detaliu:

/ / Pentru studenți: toate manuale și materiale online, de formare lingvistică individuală, cazare și costuri de călătorie în țările în care au loc modulele (Austria, Germania, Spania, Statele Unite ale Americii).

/ / Pentru partenerii de afaceri: beneficii pentru toți partenerii de afaceri, de exemplu, sugestia unui proiect din viața reală (care urmează să fie pus în aplicare apoi în compania lor) și trimiterea unui lector sau a unui manager pentru supravegherea programui.

Facultatea: Gerhard Zeiler (TBS International), Lucy Kung (Univ. St Gallen / CH), Romanus Otte (Welt Online), Klaus Meier (Univ. Eichstătt-Ingolstadt/GER), Bill Cornul (New York Times), Elisabeth Ribbans (Guardian), Wolfgang Blau (Zeit online), Matthias Karmasin (Univ. Klagenfurt / AUT), Vinzenz Wyss (Univ. Winterthur / CH), Jose Garcia Aviles (Univ. din Elche / ESP), Gerhard Apfelthaler (Univ. Luterană California),. Bill Mitchell (Poynter), etc

Obiectivele Comisiei de cultură a Senatului: Salvarea presei scrise, legea audiovizualului, redresarea economică a TVR

Mai mulţi membri ai Comisiei pentru cultură a Senatului s-au pronunţat, marţi, pentru adoptarea de măsuri legislative pentru sprijinirea presei scrise, pentru modificarea Legii audiovizualului, unii susţinând necesitatea sprijinirii industriei cinematografice sau amendarea Legii publicităţii.

Senatorul Gabriela Firea, membru al Comisiei pentru cultură, a declarat că principalul său obiectiv în cadrul acestei comisii va fi analizarea şi sprijinirea punerii în practică a Programului de redresare economică a Televiziunii publice.

“În funcţie de rezultatul acestui program, vom vedea dacă problemele grave ale TVR au fost generate de cadrul legislativ inadecvat sau de un management defectuos şi, astfel, vom putea formula iniţiative eficiente pentru ca TVR să poată concura profesionist cu televiziunile comerciale (…) fără a mai fi o gaură neagră din punct de vedere economic”, a spus aceasta.

Ea a arătat că va demara întâlniri cu reprezentanţii presei scrise pentru a găsi modalităţi de a fi acordat sprijin financiar din partea Guvernului.

Firea a subliniat că publicaţiile au fost afectate de criză, presa fiind “zdruncinată din temelii”. “Nu trebuie să considerăm că este o cauză pierdută. Există public şi pentru presa tipărită”, a ţinut să sublinieze senatoarea.

Ea s-a pronunţat, pe de altă parte, pentru sprijinirea culturii scrise prin reducerea TVA aplicat în acest domeniu de la 9 la 5 la sută, care ar urma să fie aplicat cărţilor de artă, beletristicii, manualelor şcolare, tratatelor de specialitate.

Firea a mai afirmat că doreşte modificarea Legii audiovizualului, în sensul eficientizării “luptei duse de CNA cu factorii care degradează spaţiul audiovizual, concomitent cu înlăturarea suspiciunilor de partizanat politic asupra deciziilor Consiliului”.

Un punct de vedere mai tranşant în legătură cu acest subiect l-a avut colegul său de comisie, senatorul Sorin Roşca Stănescu.

Acesta a menţionat că este nevoie de o nouă lege a audiovizualului şi că va încerca să îi convingă pe colegii săi din comisie şi din Parlament că este bine aşa.

“Eu aş dori să reducem această instituţie care reglementează audiovizualului strict la o instituţie care veghează la standardele tehnice de emisie ale posturilor de radio şi de televiziune şi care să nu aibă absolut nicio putere de a mai pune vreodată în discuţie conţinutul emisiunilor de radio şi de televiziune, lăsând acele încălcări (…) pe seama parchetului şi pe seama altor instituţii, cum ar fi Protecţia consumatorului”, a spus Stănescu.

“Ne-a fost vârâtă pe gât această lege a audiovizualului, a fost ca un element de şantaj ca să accepte Guvernul în 1991 o televiziune particulară, să accepte existenţa unei televiziuni alternative”, a arătat senatorul.

El mai spus că atunci mulţi dintre colegii săi au cedat şi au acceptat să dea curs unor presiuni ale unor birocraţi de la nivelul UE, “gen Monica Macovei, dar din alte ţări veniţi”.

“Aşa s-a ajuns la acest rău teribil, care a crescut ca un cancer”, a apreciat parlamentarul.

O altă prioritate a lui Roşca Stănescu este un proiect care “zace undeva, prin sertare”, respectiv proiectul privind industria cinematografică.

“Ieri, toţi am fost mândri când am aflat că România a fost pomenită la Gobul de Aur. Este vorba despre Castel Film, unde se toarnă foarte multe filme, în special americane. Problema este că suntem în competiţie cu multe ţări. Avem unele dintre cele mai bune studiouri din Europa şi aducem prea puţini bani prin industria cinematografică bugetului României şi caselor de filme din simplul motiv că nu avem o asemenea lege care să creeze înlesnirile necesare, care sunt şi în alte state europene, legate de sistemul de taxare şi de impozitare în industria cinematografică”, a spus acesta.

Senatorul a adăugat că este o industrie în adevăratul sens al cuvântului, care poate să aducă glorie şi bani României.

Acesta a mai arătat că se va implica, pentru presa scrisă, să aducă elemente din legislaţia europeană în legislaţia românească pentru ca presa scrisă să beneficieze de ajutor din partea Guvernului.

“Presa nu este doar un bun al unor patroni de presă sau al unor redacţii, presa este un bun al cetăţenilor României şi, în sensul acesta, ea, făcând un serviciu public, statele, guvernele trebuie să înţeleagă că presa scrisă trebuie să supravieţuiască pentru a nu se tabloidiza în halul în care a făcut-o”, a susţinut senatorul.

Preşedintele Comisiei pentru cultură, Georgică Severin, a spus la rândul său că este nevoie să se lucreze pe “zona Legii audiovizualului, evident, însă, în contextul în care sunt o ţară a Uniunii Europene, respectând aquis-ul comunitar pe acestă zonă”.

“Avem cămine culturale care stau să se prăbuşească, avem presă locală care trăieşte prin bunăvoinţa unui patron sau altuia din zonă, avem muzee unde nu intră nimeni şi dacă nu ar fi finanţate de la un consiliu judeţean sau o primărie s-ar închide demult (…)”, a remarcat el, adăugând că trebuie să fie schimbată această situaţie.

Senatorul Mihai Ciprian Rogojan a declarat că intenţionează să “grăbească” mai multe legi referitoare la drepturile de autor, la colectarea şi gestionarea banilor către artişti, interpreţi şi actori. El a spus că legile sunt ambigue, artiştii nu ştiu ce bani trebuie să primească şi când.

Senatorul Octavian Motoc a menţionat că, în calitate de membru al Comisiei pentru cultură, va face demersuri pentru sprijinirea presei locale. “Dacă moare presa locală, în special presa scrisă, se pierde foarte mult la nivel cultural”, a fost de părere senatorul.

“Nu pot să îmi doresc decât îmbunătăţirea condiţiilor de existenţă a presei scrise, care trăieşte acum, în special cea locală, la limita subzistenţei.

El a remarcat faptul că în ultima vreme s-au manifestat anumite încercări de îngrădire a libertăţii presei din punct de vedere politic.

Senatorul Laszlo Attila a susţinut, în intervenţia sa, necesitatea modificării Legii publicităţii, astfel încât să se aloce o cotă “obligatorie, rezonabilă” pentru promovarea evenimentelor culturale şi comunitare.

El a spus că are în vedere Legea publicităţii stradale şi un “regulament de publicitate în instituţiile publice”.

Senatorul Emil Marius Paşcan a arătat că este necesară o unificare a managementului cultural la nivelul judeţelor şi că va propune un proiect de lege în acest sens.

Preşedintele Comisiei pentru Cultură, Georgică Severin, a precizat că şedinţa de prezentare făcută de această comisie a fost convocată pentru a marca Ziua Culturii.

“Nu vă aşteptaţi astăzi de la noi la breaking-news, să recităm poezii sau să cântăm pe versuri de Eminescu (…)”, a spus el la începutul şedinţei.

Potrivit afirmaţiilor sale, în zilele care urmează, membrii comisiei vor discuta repartizarea pe raportori a proiectelor din portofoliul comisiei.

Georgică Severin a mai anunţat că, în cursul zilei de joi, membrii comisiei vor avea o întâlnire cu ministrul Culturii, Daniel Barbu, care va prezenta priorităţile legislative ale Guvernului în acest domeniu.

Severin a amintit, pe de altă parte, de fostul preşedinte al Comisiei pentru Cultură, Sergiu Nicolaescu, în calitatea sa de cineast, de om politic, de preşedinte al Comisiei pentru cultură, spunând că, în cinematografie şi în alte domenii, “urma domniei sale va rămâne pentru foarte multă vreme”.

La şedinţa de marţi a comisiei au participat senatorii Georgică Severin, Emil Marius Paşcan, Sorin Roşca Stănescu, Gabriela Firea, Mihai Ciprian Rogojan, Octavian Motoc, Laszlo Attila şi Damian Drăghici.

Articolul a fost publicat pe site-ul mediafax.ro, în data de 15 ianuarie 2013.

Te uiţi la televizor? În curând se va uita şi el la tine

În noua lume a tehnologiei, televizoarele nu există doar pentrua fi privite, ci şi pentru a-i privi la rândul lor pe telespectatori.

Cu ocazia celui mai mare târg de profil din lume, International Consumer Electronics Show, producătorii au dezvăluit televizoare cunoscute sub denumirea de „smart TV” . Acestea sunt dotate cu tehnologii prin care televizoarele „privesc” persoana aflată în faţa lor, acest lucru urmând să permită realizarea unor programe TV mai relevante pentru public.

Pentru mulţi, ideea este foarte apropiată de lumea descrisă de George Orwell în romanul „1984”, însă reprezentanţii industriei afirmă că este vorba, pur şi simplu, de următorul pas în evoluţia televiziunii.

Producătorul chinez TCL a lansat un nou televizor care va fi vândut împreună cu platforma Google TV. „Televizorul inteligent” va recunoaşte persoana care se află în faţa sa, urmând să sugereze fiecărui membru al familiei recomandări personalizate. Televizorul este dotat cu senzori şi are capacitatea de a recunoaşte vocea utilizatorului, folosind aceste instrumente pentru a identifica „interlocutorul”, căruia îi poate oferi totodată opţiunea de a urmări transmisiuni de pe Internet, alături de programele TV tradiţionale.

„Am conceput numeroase inovaţii pentru a personaliza experienţa telespectatorilor”, a explicat Haohong Wang, managerul general al filialei americane a companiei TCL.

Noua interactivitate a televizoarelor inteligente oferă noi posibilităţi companiilor de publicitate, ce vor avea şansa de a concepe mesaje publicitare mult mai bine ţintite decât până acum. Acest aspect a provocat îngrijorare în rândul organizaţiilor ce pledează pentru protejarea intimităţii, care au temeri referitoare la datele ce urmează să fie colectate cu ajutorul acestor televizoare.

„Conceptul nu este atât Big Brother cât Big Marketer”, a explicat Thomas Coughlin, reprezentantul companiei Coughlin Associates ce oferă consultanţă pe teme de colectare a datelor. „Multe persoane consideră această tehnologie înfiorătoare, pentru că foloseşte datele într-un mod cu care nu sunt obişnuite”, spune Coughlin. Expertul afirmă că utilizatorii vor dori să ştie unde se află datele colectate, cu cine sunt împărtăşite. De asemenea, Coughlin afirmă că stocarea datelor în cloud ridică nişte semne de întrebare referitoare la măsurile de securitate.

Rob Enderle, un analist al Enderle Group, afirmă că acest model va deveni în scurt timp standard, pe măsură ce televiziunile se transformă în platforme de Internet. „În scurt timp, televizoarele vor şti cine sunt persoanele care le privesc şi mă aştept ca şi companiile de publicitate să afle aceste date cât se poate de repede. Acest lucru va duce la crearea unor showuri de televiziune şi a unor reclame care vor fi mult mai interesante pentru telespectatori, chiar şi produse mai interesante, însă nivelul intimităţii va fi redus”, spune Enderle.

Stu Lipoff, membru al Institute for Electrical and Electronics Engineers, consideră că programele TV accesate de pe dispozitivele mobile vor prezenta caracteristici asemănătoare, având potenţialul de a culege date considerabile despre privitori. „Site-ul pe care priviţi programul TV nu va şti doar faptul că sunteţi interesaţi de o marcă de maşină, ci şi locaţia exactă în care vă aflaţi”, spune Lipoff.

James McQuivey de la Forrester Research afirmă că oamenii vor accepta să renunţe parţial la intimitate dacă vor considera că noul stil al televiziunii va oferi avantaje faţă de cel vechi. „Dacă întrebaţi oamenii, desigur că o să spună că nu sunt de acord. Dar dacă vă uitaţi în realitate veţi observa că milioane de oameni au acceptat acest tip de monitorizare, de exemplu folosind consolele Xbox, unde senzorul Kinect  urmăreşte lumea în fiecare secundă folosind camere video şi detectând toate mişcările efectuate de utilizatori”, spune McQuivey.

Reprezentantul companiei TCL afirmă că producătorii de televizoare nu sunt interesaţi de monitorizarea publicului, astfel că dispozitivele inteligente vor beneficia de opţiuni. „Noi suntem o companie de echipament tehnologic. Dorim ca utilizatorul să aibă parte de o experienţă plăcută. Dacă telespectatorii se simt incomodaţi de faptul că sunt monitorizaţi, atunci pot opta să nu folosească aceste caracteristici. Le pot opri”, a concluzionat Wang.

Articolul a fost publicat pe site-ul descopera.ro, în data de 11.01.2013.

Twitter are o valoare de piaţă de până la 11 miliarde de dolari şi s-ar putea lista la bursă în 2014

Twitter are o valoare de piaţă de până la 11 miliarde de dolari şi se pregăteşte pentru listarea la bursă în 2014, potrivit companiei de analize financiare Greencrest, relatează The Guardian.

Evaluarea se bazează pe tranzacţiile cu acţiuni Twitter pe pieţele secundare.

În 2011, Twitter a fost evaluată în timpul unei operaţiuni de finanţare la 8 miliarde de dolari, apoi la 10 miliarde de dolari, pe pieţele secundare.

După problemele întâmpinate de Facebook cu oferta publică iniţială din mai 2012, valoarea de piaţă a Twitter a scăzut la 9 miliarde de dolari.

Max Wolff, analist la Greencrest, a arătat că valoarea Twitter a avut de suferit în urma speculaţiilor că Apple este interesată să cumpere compania, dar apoi şi-a revenit.

“Valoarea de piaţă a Twitter a crescut după listarea Facebook, evoluţie justificată de creşterea numărului de utilizatori şi eforturile de creştere a veniturilor, care indică faptul că 2013 va fi un an bun pentru Twitter”, a spus Wolff.

Analistul consideră că Twitter va pregăti în acest an listarea la bursă şi a început deja îşi întărească structura de conducere.

Astfel, Twitter are un nou director financiar, Mike Gupta, care a venit în companie luna trecută de la Zynga, în timp ce fondatorul Newsvine, Mike Davidson, a preluat postul de vicepreşedinte în octombrie.

Articolul a fost publicat pe site-ul www.mediafax.ro, în data de 3 ianuarie 2013.

Timp de antenă inegal acordat de televiziunile din România în campania electorală

* Masterand EJO

Ca şi în cazul altor alegeri electorale, şi în cazul alegerilor din 2012, televiziunile din România nu au acordat timp egal de antenă aşa cum prevede legislaţia în vigoare.

Consiliul Naţional al Audiovizualului din România a constat, în perioada 9 – 15 noiembrie, la şase zile de la începerea campaniei electorale cu privire la alegerile parlamentare, nereguli în modul în care cinci televiziuni naţionale (OTV, Antena 3, Realitatea Tv, România Tv, Naşul Tv) au acordat timp inegal de antenă candidaţilor implicaţi în campania electorală. Astfel, marea majoritate a televiziunilor de ştiri au fost somate de CNA pentru aceste abateri. Citeşte mai mult

Pagina următoare »