Televiziunile de ştiri din România sunt supuse unor mari presiuni economice, aşa cum se întâmplă în mai multe ţări europene. Redacțiile TV de ştiri trebuie să furnizeze conţinut continuu, care să atragă cât mai mult publicul, concurenţa pe acest sector fiind importantă: Antena 3, România TV, Digi 24, Realitatea TV şi B1 TV sunt principalii actori pe această piaţă.

Această concurenţă are beneficii, dar şi părţi negative. Publicul are multe opţiuni şi poate să consume conţinutul care îi este mai mult pe plac. Reversul medaliei vine din faptul că deseori relatarea adevărului în astfel de condiţii este destul de greu de respectat din cauza presiunilor economice şi concurenţiale. Nu în fiecare zi există subiecte puternice care să atragă, astfel că deseori televiziunile forţează unele ştiri, încercând să le transforme în evenimente de presă. Poate cel mai bun exemplu este cel al burtierelor galbene şi al sintagmei “Breaking News” pentru evenimente în care nu se impun toate aceste alerte.

Un studiu MediaAct – Media Accountability and Transparency in Europe – , care a analizat, în 2012, dezvoltarea şi impactul sistemelor tradiţionale de asigurare a responsabilităţii sociale a media în mai multe ţări europene, relevă că jurnaliştii din România sunt mult mai influenţaţi de presiunea organizației decât de valorile profesionale, deontologice. De notat este că acest studiu a fost realizat pentru toate mass-media, nu doar televiziuni.

Organizaţia are o mare influenţă asupra propriilor jurnalişti şi ei tind să urmeze politica instituţiei, chiar dacă uneori există şi unele interferenţe cu regulile deontologice. Jurnaliştii din Austria, Italia sau Polonia sunt într-o situaţie asemănătoare, în care mediul instituţional este mai presus decât valorile profesionale, conform studiului.

Jurnaliştii români au indicat în mare majoritate că presiunile economice sunt principala problemă pentru mass-media din România. Această presiune afectează şi diversitatea, 72% dintre oamenii de presă intervievaţi indicând faptul că “jurnaliştii au un comportament de turmă, care are ca rezultat prezentarea exagerată a unor evenimente”, conform MediaAct.

Analizele fără fundament ocupă ore și ore de emisie

Una dintre principiile de bază ale televiziunilor de ştiri se bazează pe eficienţa cheltuielilor. Există o foarte bună organizare în cadrul redacţiilor, iar resursele sunt utilizate eficient. Toate televiziunile de știri se bazează pe un conținut cu foarte multe ore de transmisie live, astfel că una dintre cele mai importante categorii de surse pentru aceste televiziuni sunt intelectualii publici, cunoscuţi sub numele de pundits în Marea Britanie.

Toate televiziunile de ştiri au spaţii importante ocupate de emisiunile în care intelectualii publici dezbat subiectele zilei. Prin aceste emisiuni, managerii împuşcă doi iepuri: timpul de emisie este unul destul de mare, ţine publicul în faţa televizorului şi costul unei astfel de transmisii este relativ mic.

Pentru a menţine interesul audienţei intelectualii publici trebuie să prezinte idei îndrăzneţe şi să vorbească memorabil. Nu mulţi sunt capabili să aibă toate aceste calităţi, iar cei care întrunesc aceste calităţi sunt contractaţi de televiziunile de ştiri pentru colaborări exclusive pe termen lung.

Conform Radu (2015), există şi unele probleme în ceea ce priveşte intelectualii publici. Ei nu sunt experţi în orice domeniu şi chiar şi în domeniile lor de expertiză nu pot veni mereu cu date proaspete pe orice subiect. A doua problemă este că majoritatea intelectualilor publici nu pot face predicţii pe baza datelor pe care le au la îndemână.

Psihologul Daniel Kahneman (2012), laureat al premiului Nobel, împarte specialiștii în două categorii: cei antrenaţi (medici, pompieri), care pot identifica semne şi pot face predicții despre evoluția unui fenomen şi profesioniştii din științele sociale: care analizează domenii cu multe necunoscute în care este greu de prevăzut ceea ce se întâmplă (sport, politică).

Din păcate, într-o proporţie covârşitoare, în mass-media intelectualii publici fac parte din a doua categorie. Riscul este ca informaţiile de interes public să fie înlocuite de discuţii, opinii şi analize fără fundament.

Influenţa mediului organizațional asupra jurnaliştilor, presiunea economică mare la care sunt supuşi aceştia îngreunează relatarea adevărului. Mulţi jurnalişti tind să nu prezinte toată informaţia, ci doar partea sau perspectiva care avantajează instituţia la care lucrează.

În România, Antena 3 este cel mai urmărit post tv de ştiri. În anul 2016, Antena 3 avea în medie 390.000 de telespectatori în prime time (2,2 puncte de rating). Pe locul doi este RTV cu 368.000 de telespectatori (2,0 rating). B1 TV completează podiumul cu 91.000 de telespectatori în medie (0,5 rating), iar Realitatea şi Digi 24 au avut 0,4 puncte de rating în medie, în prime time, în anul 2016, conform datelor furnizate de paginademedia.ro. Punctul de rating reprezintă raportul dintre numărul telespectatorilor la un anumit moment dat și telespectatorii potențiali care au acces la TV.

Bibliografie:

Radu, Raluca-Nicoleta, coord. (2015) – Deontologia comunicării publice, Polirom, Iași

Kahneman, Daniel (2012) – Gândire rapidă, gândire lentă, Publica, București.