Redacția din Londra a BBC, una dintre cele mai mari și mai bine finanțate organizații de media de serviciu public.

Un studiu al Observatorului European de Jurnalism (EJO) despre organizațiile de media de serviciu public (MSP) a indicat criza globală din 2008 ca motiv pentru unele schimbări strategice semnificative legate de politicile publice de media, de finanțarea MSP și de conținutul audiovizual. În același timp, alte organizații de media de serviciu public au fost afectate foarte puțin. Studiul a arătat că bugetele de media de serviciu public variază foarte mult în Europa, iar companiile de media nu au o strategie financiară sau organizațională comună.

EJO a comparat bugetele, strategiile de piață și modul în care companiile de media publice răspund presiunilor factorilor de decizie, în nouă țări europene, la începutul anului 2017, pentru a vedea dacă au existat efecte al crizei financiare și economice la nivelul MSP. Studiul are ca scop creionarea unei imagini de ansamblu a politicilor de serviciu public și a situațiilor financiare, la aproape 10 ani de la criză.

Am identificat variații semnificative în bugetele și în modalitățile de finanțare ale MSP. Studiul EJO, bazat pe analize făcute de către cercetători de media locali și pe documentele accesibile online, indică, de asemenea, că modul în care sunt finanțate MSP pare să aibă o legătură slabă cu nivelul de independență editorială de care se bucură acestea de fapt.

EJO a urmărit media de serviciu public din piețe mari (Germania, Marea Britanie și Italia), din piețe de mărime medie (Polonia și România) și din piețe mici (Cehia, Portugalia, Elveția și Letonia).

MSP în unele țări cuprind posturi de televiziune, posturi de radio și platformele digitale asociate (cum ar fi site-urile de Internet, canale dedicate, pe YouTube, sau pagini dedicate pe rețelele sociale). Alte companii naționale de media publice includ, de asemenea, și o agenție de presă, care primește fonduri de la bugetul de stat. Studiul EJO este limitat numai la radio și la televiziune, alături de prezențele posturilor respective în online.

Termenul de media de serviciu public (MSP) este folosit în acest raport deoarece reflectă cel mai bine modul în care organizațiile de media publice funcționează astăzi pe platforme multiple, păstrând însă o dominantă clară audiovizuală.

Bugetele MSP variază puternic în Europa

La aproape 10 ani de la criza economică, bugetele MSP variază enorm în Europa, de la peste șase miliarde de euro la 20 de milioane de euro, pe an. Compania de MSP europeană care are cele mai mari venituri anuale este ARD, din Germania, iar cel mai prost finanțat a fost TVR – Televiziunea Română – care a trebuit să fie salvată de la un faliment iminent în 2016.

Discrepanțele sunt mai evidente într-o comparație per capita (venituri anuale totale raportate la populație). În 2016, MSP din România, Letonia și Polonia au avut venituri de aproximativ 10-12 euro per capita, în timp ce veniturile din Germania și Marea Britanie au fost mult mai mari, de 82 și 87 de euro per capita. Elveția pare să aibă media de serviciu public foarte bine finanțate, cu un buget de 181 de euro de persoană. Cu toate acestea, în Elveția, unde media de serviciu public sunt difuzate în patru limbi, costurile de producție sunt mai mari decât în alte țări.

Nu există o strategie financiară comună

În unele țări, radiourile, televiziunile și site-urile aferente de serviciu public sunt parte dintr-o singură organizație, în altele, acestea sunt separate. De exemplu, radioul public și televiziunea publică au management separat, în organizații separate, în Cehia, Polonia și România.

Formulele financiare diferă

MSP europene sunt finanțate prin modalități diferite. Unele sunt susținute prin intermediul taxei audiovizuale (AV), altele, direct de la bugetul de stat sau din venituri din publicitate.

Cele mai multe organizații MSP din studiul EJO pot atrage venituri din publicitate. Publicitatea asigură mai bine de 50% din veniturile Televiziunii Poloneze, de exemplu. În Italia, sursele comerciale – mai ales publicitatea TV – produc aproape 40% din veniturile RAI; restul veniturilor vine din taxa audiovizuală.

British Broadcasting Corporation (BBC) este singura organizație de serviciu public căreia nu i se permite, din punct de vedere legal, să vândă spațiu de publicitate sau să primească sponsorizări. BBC este în principal finanțată printr-o taxă anuală de 163 de euro (£147) pe gospodărie, dar aproape un sfert din veniturile BBC au ca sursă ramura sa comercială, BBC Worldwide Ltd, care vinde programele și serviciile BBC la nivel internațional. BBC Worldwide distribuie și postul de știri în limba engleză BBC World News și se ocupă de BBC.com, oferit de BBC Global News Ltd. (conform raportului anual BBC).

În Elveția, radioul și televiziunea publică au o parte semnificativă de piață (în jur de 60% pentru radio și între 30% și 38% pentru TV). Acest fapt dezavantajează posturile comerciale, care se confruntă, de asemenea, cu o competiție puternică din partea posturilor publice și private din Germania, Italia și Franța. Pentru a compensa acest dezavantaj, o parte mică (4%) din sumele adunate prin intermediul taxei AV este folosită pentru a susține financiar companiile comerciale audiovizuale din Elveția.

Organizația MSP europeană care primește cele mai mari fonduri este ARD, din Germania, un conglomerat de posturi regionale. Veniturile sale sunt o combinație între o taxă audiovizuală destul de mare (contribuția audiovizuală, Rundfunkbeitrag, este de 17,50 de euro pe gospodărie pe lună – 210 euro pe an), și un număr mare de gospodării care trebuie să o plătească. Familiile cu venituri scăzute și studenți nu sunt obligați să plătească această taxă. Fondurile publice asigură 86% din veniturile totale ale ARC și 86% din cele ale ZdF, al doilea serviciu public de media al Germaniei.

Fig 1: Corelație între populația fiecărei țări și bugetele organizațiilor de media de serviciu public.

Așa cum se vede în Fig 1, bugetele organizațiilor de media de serviciu public depind foarte mult de mărimea populației și de puterea economică. Surse: mărimea populației: Eurostat, 2016; bugete ale MSP: ARD, Germania, 2015; BBC, Marea Britanie, 2015; RAI, Italia, 2016; SRGSSR, Elveția, 2016; TVP, PR, Polonia, 2016; ČT, Republica Cehă, 2016; RTP, Portugalia, 2015; TVR, SRR, Romania, 2016; LTV, LR, Letonia, 2015. În unele țări, în care radioul și televiziunea publice sunt organizate în companii separate, datele financiare  prezentate în grafic sunt suma veniturilor lor totale.

Criza financiară globală: cum au răspuns organizațiile de media de serviciu public

Pe termen scurt, cel puțin, criza care a început în 2008-2009 a dus la scăderea veniturilor din publicitate și la o reducere a numărului celor care plăteau taxa audiovizuală. Studiul EJO a descoperit că multe MSP din Europa au fost nevoite să-și schimbe strategiile, pentru a răspunde scăderilor de venit.

1. Republica Cehă: 2008 a avut un impact redus

Cehia a scăpat de cele mai rele efecte ale crizei economice iar organizațiile de serviciu public nu au raportat dificultăți financiare semnificative, ca urmare a crizei. Cu toate acestea, posturile comerciale din țară au făcut lobby pentru limitarea drepturilor de vânzare de publicitate de către Televiziunea Cehă (CT), ceea ce a dus la adoptarea unei decizii politice în acest sens.

Resursele financiare principale ale Televiziunii Cehe sunt taxa AV și venituri din operațiuni de business, așa cum este publicitatea. Mărimea pieței cehești este asemănătoare cu cea portugheză, iar bugetele celor două servicii publice naționale de media sunt, de asemenea, similare. Cu toate acestea, organizațiile de media de serviciu public din Cehia au, însumat, de două ori mai mulți angajați decât Rádio e Televisão de Portugal (RTP).

2. Germania: schimbări în colectarea taxei AV

Criza financiară a avut un impact imediat redus asupra organizațiilor de media publice din Germania, dar a mobilizat guvernul să aducă niște modificări modului în care aceste organizații sunt finanțate. Din 2013, fiecare gospodărie din Germania trebuie să plătească o taxă AV de 17,50 de euro pe lună (210 euro pe an). Excepțiile includ familiile cu venituri reduse și studenții.

Noua taxă a înlocuit vechea GEZ pentru radio și TV, care era calculată pe aparat de recepție, nu pe gospodărie. Astfel taxa a devenit mai acceptabilă și mai ușor de gestionat pentru toți.

3. Italia: schimbări în modul de colectare a taxei AV

MSP din Italia, RAI, ale căror venituri sunt, în mare parte, din surse comerciale, a avut o perioadă destul de dificilă după declanșarea crizei financiare. 2009 și 2010 au fost anii cei mai grei, deoarece veniturile din publicitate au scăzut, deși taxa a rămas aceeași.

Veniturile RAI au fost reduse și din cauza numărului de persoane care a evitat să plătească taxa radio-TV. Până în 2016, rata evaziunii era foarte mare în Italia, cu o medie de 26% (în Campania ajunsese la mai bine de 50%).

Din această cauză, în 2015 guvernul condus de Matteo Renzi a introdus o reformă importantă: plătirea taxei AV o dată cu factura la electricitate. Astfel, taxa a devenit mai dificil de evitat.

Drept urmare, veniturile RAI au crescut cu 12,5% în 2016, în ciuda reducerii cuantumului taxei pentru fiecare gospodărie, așa cum arată raportul anual din 2016.

4. Letonia: tăieri și datorii

Postul de televiziune public din Letonia, Latvijas Televīzija, este finanțat în principal prin intermediul unui grant guvernamental (cca 60%). Restul veniturilor sunt din publicitate.

La sfârșitul anului 2008, guvernul leton a tăiat finanțarea radioului public cu 25%. Acest lucru, în combinație cu o scădere de 35% din veniturile din publicitate în primele șase luni ale lui 2009, au dus la tăieri de posturi (inclusiv la lichidarea corului Radioului Leton). La începutul anului 2009, organizația radioului public a anunțat datorii  de mai mult de un milion de euro, ajungând în pragul falimentului. Directorul General a demisionat, iar guvernul leton a plătit datoria.

5. Polonia: încă vulnerabilă în fața presiunilor politice

În Polonia, mai puțin de o pătrime din veniturile televiziunii publice vin din fonduri publice, inclusiv taxa AV. În ciuda dependenței relativ scăzute de fondurile guvernamentale, MSP (Telewizja Polska – TVP și Polskie Radio) rămân vulnerabile la presiunile politice. Acest lucru se întâmplă pentru că, din 2016, partidul la guvernare Lege și Justiție are dreptul să propună trei din cinci membri ai consiliului de administrație al TVP. Acest tip de influență politică are deja un impact asupra conținutului. Temele naționale sunt din ce în ce mai vizibile la televiziunea publică, în acord cu politicile guvernamentale.

Ultimele două rapoarte anuale ale TVP au indicat o creștere a pierderilor anuale: nouă milioane de euro (36,6 milioane PLN) în 2015, 45 de milioane de euro (180 de milioane PLN) în 2016.

6. Portugalia: fondurile publice, reduse la jumătate

Ca urmare a crizei financiare din 2008, guvernul portughez, sfătuit de Troika (Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană) în legătură cu modul de a atinge țelurile financiare legate de deficitul și de datoria publică, a redus la jumătate fondurile publice pentru RTP, media de serviciu public a țării. Prin urmare, susținerea financiară a fost redusă de la 110 milioane de euro, în 2011, la 52 de milioane, în 2013. Se ajunsese chiar la o discuție despre valoarea pe care o are serviciul public de media din Portugalia. În acest moment, Rádio e Televisão de Portugal este susținut numai prin intermediul taxei AV și prin vânzarea de publicitate.

7. România: serviciul public de media salvat de la faliment

În România, situația financiară a televiziunii publice, TVR, a început să se deterioreze din 2005, ca urmare a achizițiilor costisitoare și a managementului greșit, până a ajuns în punctul insolvenței, în 2016.

Televiziunea publică română a avut dificultăți financiare mai bine de 10 ani, în mandatele a șapte directori diferiți. Drept urmare, două canale, cel de știri și cel de cultură, au fost eliminate.

La începutul acestui an guvernul a renunțat la taxa AV și a anunțat creșterea contribuției de la bugetul de stat pentru TVR și pentru radioul public, de aproape 7,5 ori, în comparație cu sumele din 2016. Criticii au afirmat că această soluție a avut ca scop mărirea dependenței MSP de stat.

Cu toate acestea, pe termen scurt, schimbarea a permis TVR să-și plătească datoriile sale considerabile către bugetul de stat.

8. Elveția: tăieri și pași înapoi

Criza economică nu a avut un impact imediat asupra MSP elvețiene – mai ales pentru că taxa AV asigură cea mai mare parte din venituri iar evitarea plății nu este cu adevărat o problemă. Cu toate acestea, au existat câteva reduceri de costuri considerabile începând cu 2008, inclusiv o amenințare, în 2016, de tăiere a finanțării Orchestrei Elveției de limbă italiană, care primește 25% din bugetul său de opt milioane de euro de la Corporația de Radio și Televiziune Elvețiană.

Presiunea politică a crescut recent, o dată cu lansarea unei inițiative populare (No Billag Initiative), care face lobby pentru abolirea taxelor AV.

9. Marea Britanie: înghețarea taxei AV și tăieri masive

Reducerile de costuri la organizația de media de serviciu public britanică, BBC, au început din 2007, când Directorul general, Mark Thompson, a anunțat un plan de diminuare a dimensiunilor companiei. Mai bine de 2500 de posturi au fost tăiate și a fost redusă producția.

În 2010, ca răspuns la criza economică, guvernul a anunțat că taxa AV va fi înghețată la £145.50 pe gospodărie pe an, pentru următorii șase ani. David Cameron, prim ministru la acea vreme, a declarat că BBC trebuie să ”trăiască cu fondurile la dispoziție”. BBC a fost, de asemenea, sfătuit, să ia măsuri financiare suplimentare, care includ veniturile de la BBC World Service.

Tăieri suplimentare au fost făcute în 2011 și au dus la reducerea bugetului total cu 20%. Acestea au inclus mutarea BBC3 exclusiv online (mișcare făcută pentru a atrage audiențele mai tinere) și vânzarea unor bunuri BBC, inclusiv a clădirii BBC Television Centre, din Londra.

Resurse imense, responsabilitate pe măsură

Studiul EJO despre MSP europene arată că reducerile de venituri, post-2008, au avut un impact semnificativ asupra organizațiilor de media de serviciu public, indiferent de mărimea lor, în modalități foarte diferite.

Criza financiară a părut, de asemenea, să fie considerată o oportunitate pentru oponenți, inclusiv pentru companiile comerciale de media, care au atacat legitimitatea companiilor de serviciu public din întreaga Europă, indiferent de gradul de finanțare sau de calitatea managementului lor.

Aceste atacuri au inclus cereri legate de limitarea accesului MSP la venituri din publicitate, atacarea taxei AV și chiar atacarea conceptului de media finanțate din fonduri publice.

Partea a doua a acestui studiu va discuta independența MSP în Europa și iar dintre concluziile noastre este că metodele de finanțare ale MSP par a avea influență redusă asupra gradului de independență de puterea politică.

Acesta este prima parte dintr-un studiu în două părți, care compară organizațiile de media de serviciu public din Europa. Partea a doua, despre independența  acestor organizații, va urma.

Cu Tina Bettels, Ainars Dimants, Michał Kuś, Caroline Lees, Ana Pinto Martinho, Antonia Matei,Stephan Russ-Mohl, Massimo Scaglioni, Sandra Stefanikova, Adam Szynol

Foto: Dave, Flickr CC licence