- 10Shares
- Facebook10
160 de ani de istorie. Peste 42 de milioane de vizitatori unici la nivel global. Aceasta este The Atlantic, o publicație care a știut să se adapteze noilor tehnologii făcând jurnalism de calitate și devenind, în același timp, profitabilă. Jurnaliștii săi trebuie să facă magie online, susține Steve Clemons, Washington editor at large pentru The Atlantic și editor la Atlantic Live. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ei trebuie să fie curioși, trebuie să caute idei care contează și povești care captivează, dar în același timp, să nu se încreadă în orice aud.
”Jurnalismul de calitate înseamnă un material care este etic, provocator, și atractiv”
Acestea sunt regulile The Atlantic, la care se mai adaugă două la fel de importante: tot ce se publică este verificat si editat. Steve le-a povestit studenților de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării că verificarea informațiilor este o parte vitală pentru jurnaliștii de la The Atlantic. ”Avem o cultură a eticii jurnalistice și a verificării informațiilor. The New York Times, The Washington Post, cei mai mari jucători de pe piața media americană au o cultură a verificării informației, dar din ce în ce mai puțini fac asta, mai ales când ai un președinte care te provoacă în acest sens”. Chiar de curând, Donald Trump s-a lăudat că el a inventat conceptul de știrile false (fake news) ceea ce nu este adevărat. Știrile false (intenționat sau nu false) fac parte din cultura jurnalistică de mult timp.
Formatele s-au schimbat o dată cu trecerea la digital
Nu doar formatele, ci și tehnicile de scriere s-au schimbat prin tranziția de la print la digital. Această trecere a fost una dintre cele mai mari provocări pentru echipa The Atlantic. Steve Clemons susține că procesul a fost dificil pentru multe publicații, dar această tranziție a însemnat pentru ei supraviețuirea. ”Noi am reușit pentru că am avut două echipe diferite. I-am păstrat și pe cei care lucrau în print și am angajat și o echipă de jurnaliști foarte tineri pentru online. Important a fost că aveau etică jurnalistică și puteau să scrie”.
Cu toate că echipa lor este una tânără, Steve le-a mărturisit studenților că ei nu prea angajează tineri aflați încă pe băncile facultății. De ce? ”Nu suntem neapărat împotrivă, dar preferăm să angajăm oameni care au experimentat viața. Vrem să aducem jurnaliști care pot spune povești. La The Atlantic acoperim toate domeniile si avem nevoie de povestitori buni. Căutăm oameni care să scrie atractiv”.
Cât despre el, Steve mărturisește că, o dată cu trecerea la digital a învățat să scrie materiale de scurte dimensiuni, a învățat să comprime informațiile și să scrie esențialul. Totuși, The Atlantic este unul dintre puținele locuri în care se mai scriu materiale de lungi dimensiuni, dar ele reprezintă doar 10% din tot ceea ce se publică. Restul sunt materiale scurte, podcasturi și multe materiale video. Publicația face, de fapt, un storytelling multidimensional, adică se ocupă de toate tipurile de conținut media.
Internetul poate crea un univers aparte, diferit de cel real
Steve Clemons este de părere că tipul de jurnalism practicat acum nu ar putea fi posibil fără toate beneficiile pe care tehnologia ni le-a adus. Internetul a schimbat modul în care jurnaliștii pot ajunge la audiențe, modul în care se pot face interviuri, modul în care sunt folosite datele. Totuși, internetul este departe de a avea doar părți pozitive. ”La început, am crezut că digitalul va fi ca o forță eliberatoare, că va conecta pe toată lumea”, spune Steve. ”Am crezut că oamenii vor afla mai multe lucruri, vor ști mai multe, vor vrea democrație, justiție, libertate de exprimare, dar eram foarte naivi în privința asta. Internetul nu corectează automat greșelile, așa cum credeam, ci el a creat bule, bule care au propria gravitație, propria realitate și pot fi atât de mulți oameni în acele bule încât își creează propria lume. Oamenii ajung să primească informații gata filtrate care nu fac decât să le reîntărească convingerile. Ei ajung să trăiască într-un univers aparte, total diferit față de universul celor din alte bule. Acesta este dezavantajul tehnologiei, iar acest lucru se întâmplă la nivel global”. Despre bulele de filtrare s-a mai scris și pe EJO.
Media trebuie să ajungă la oameni și să îi scoată din bule
Steve Clemons mărturisește că și The Atlantic a avut propria bulă deoarece era o revistă prea elitistă. Provocarea lor a fost cum să devină profitabili din punct de vedere economic, dar fără a pierde ceva din etica și standardele pe care le aveau. Au ales să investească în dezvoltarea digitală și s-au străduit să ajungă cât mai mult la public. ”Trebuie să mergi după oameni acolo unde sunt ei și să descoperi povești, fie că sunt la țară, fie că sunt în orașele mici ”, spune Steve. ”În America aproximativ 53% dintre votanți vor să trăiască în aceste bule. Procentul este mult mai mare decât era în trecut, dar ceva s-a întâmplat care a dus la creșterea procentului, iar în parte este și vina noastră, a mediei”.
Donald Trump nu merită respectul presei
Steve Clemons este de părere că presa americană nu îl respectă pe Donald Trump pentru simplul motiv că acesta nu merită. ”Donald Trump încearcă să spună presei: tratați-mă ca pe un președinte, tratați-mă cu respectul cuvenit funcției mele, dar în același timp șterge pe jos cu toți. Aici cred că este o mare problemă pentru toți jurnaliștii din lume care scriu despre politică. Unii politicieni cred că sunt dincolo de analiza și de relatările presei, cred că despre ei ar trebui spuse numai lucruri bune, chiar dacă realitatea este alta”. Mai mult, susținătorilor lui Trump nu le pasă de contradicțiile lui, adaugă Steve, iar Trump nu este un adevărat republican. Părerea jurnalistului este că atât republicanii, cât și democrații trec printr-o profundă criză de identitate, iar partidul republican, în particular, este acum în haos.
Photo credit: Raluca Radu, FJSC
- 10Shares
- Facebook10
Tags: Donald Trump, Filter bubble, Steve Clemons, The Atlantic