Sursa foto: Wikimedia, Shashi Bellamkonda, Matt Brown. CC BY 2.0

În acest moment este una dintre cele mai presante întrebări din jurnalism: cum pot mass-media tradiţionale să stăpânească cu succes mediul digital şi să prospere într-o lume dominată de internet şi de reţelele de socializare? 

Interesul pentru aceste răspunsuri este atât de mare, că internetul este plin de articole de opinie, ghiduri de bune practici şi conferinţe pe această temă, dar, până de curând, au fost puţine cercetări empirice disponibile.

Un nou raport încearcă să remedieze acest decalaj. Raportul a fost realizat de Lucy Kueng, cercetător invitat al Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului şi profesor de strategie şi inovare în organizaţiile media.

Pe baza unor cercetări amănunţite care au implicat peste 60 de interviuri în peste 20 de organizaţii, printre care: The Washington Post, Vox, Vice, The Financial Times, The Economist, Axel Springer, Schibsted, The New York Times şi Le Monde, Kueng doreşte să răspundă la modul în care organizaţiile de ştiri se pot reinventa pentru a controla un mediu digital din ce în ce mai dificil, oferind, în acelaşi timp, cele mai bune practici pentru o asemenea acţiune.

“Liderii presei tradiţionale nu mor, ei alunecă în jos, în ierarhie”

Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri este descoperirea lui Kueng conform căreia structura unui nou ecosistem media devine tot mai clară, că nu mai suntem în mijlocul revoluţiei digitale. Conform cercetării lui Kueng, acest lucru ridică câteva mari provocări pentru mass-media tradiţionale: „riscul”, scrie autoarea în raport, „nu este dispariţia, ci eroziunea treptată a: cotei de piaţă, veniturilor, ponderii influenţei, a relevanţei. Liderii tradiţionali nu mor, ei alunecă în jos, în ierarhie”.

Kueng avertizează că cea mai gravă eroare în aceste circumstanţe este concentrarea exclusiv pe conţinut, în loc să se opteze pentru o abordare mai holistică. „Este de înţeles că jucătorii media se implică în transformarea conţinutului…[dar] trebuie să depună la fel de mult efort pentru a transforma organizaţiile, pe cât efort depun pentru a transforma propriile produse. Aceasta este singura cale spre sustenabilitate”. Dar ce se întâmplă dacă o organizaţie media „tradiţională” nu acordă atenţie acestui sfat? Ei bine, Kueng are un avertisment puternic: „Fără a face acest lucru”, scrie autoarea, „[…] există riscul unei relevanţe reduse pe pieţele digitale”, fără îndoială, o perspectivă sumbră pentru mulţi.

Pregătirea pentru transformarea digitală

Totuşi, speranţele nu sunt pierdute. Potrivit lui Kueng, organizaţiile media tradiţionale pot realiza o transformare digitală reuşită dacă au o strategie potrivită. Asta constă, de obicei, din:

1. Un obiectiv ferm pe termen lung (de obicei similar cu misiunea jurnalistică)
2. Un model clar de afaceri
3. Un proces riguros pentru adoptarea de „lucruri noi care să capteze atenţia”, cum ar fi realitatea virtuală
4. Un „sistem nervos central” care combină tehnologia cu datele
5. Disponibilitatea şi capacitatea de ieşire din zonele de afaceri cu potenţial scăzut

În diferite capitole ale raportului, Kueng detaliază modul în care aceste instrucţiuni se aplică domeniilor şi subiectelor mai specifice.

Noi instrumente şi produse: Realitatea Virtuală, Internet of Things, asistenţi de acasă precum Alexa, toate aceste evoluţii sunt urmărite îndeaproape şi mulţi se întreabă cum ar putea fi folosite în jurnalism. Cu toate acestea, Kueng avertizează că nu ar trebui să se exagereze. Noile evoluţii ar trebui analizate în funcție de obiectivele strategice și de modelul de afaceri.

Agilitate: Kueng recunoaşte că este un subiect dificil pentru mass-media tradiţională. Cu toate acestea, autoarea susține construirea unei „perspective culturale a schimbărilor continue, folosind echipe multidisciplinare şi proiectând sisteme şi procese tehnologice pentru a maximiza agilitatea”

Resurse umane: Este prioritară recrutarea talentelor de top şi asigurarea învăţării continue la toate nivelurile organizaţiei. Potrivit lui Kueng, asta va scurta ciclurile de inovare şi va crea un impuls pentru tranziţie.

Cel mai important aspect pentru o transformare de succes este, totuşi, dorinţa de a impune o schimbare radicală a culturii în cadrul organizaţiei. Kueng argumentează convingător că acest lucru este realizat într-un mod ideal printr-o combinaţie de „mesaje puternice de lider, combinate cu expunerea la viteza schimbării în afara <<balonului organizaţiei>>”.

Încorporarea experţilor tehnici în redacţie şi asigurarea faptului că marile proiecte tehnice au o componentă implicită de schimbare culturală sunt paşi simpli care contribuie la fluidizarea tranziţiei.

Raportul complet al “Going Digital. A Roadmap for Organisational transformation” este publicat de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului de la Universitatea din Oxford şi este disponibil aici.

Traducere realizată din limba engleză de Marian Popovici.