Creșterea importanței rețelelor de socializare și a agregatoarelor de știri de-a lungul anilor a schimbat semnificativ modul în care lumea consumă știrile în online. Conform raportului Digital News Report 2018 realizat de Reuters Institute, 65% dintre consumatorii de știri online din 37 de țări preferă să își ia informațiile din motoarele de căutare, rețelele de socializare sau site-urile care adună știri de pe alte site-uri. Un număr uimitor!

O întrebare recurentă în acest context este dacă asta afectează percepția oamenilor despre sursa de știri pe care o utilizează de fapt. Mai ales că știri create de instituții diferite de presă, odată ce sunt distribuite pe Newsfeed-ul Facebook sau pe Twitter, arată aproape identic. În cercetarea pe care am efectuat-o recent, am încercat să răspundem acestei întrebări: cum își amintesc oamenii brandurile media pe care le folosesc pentru a citi știri direct de pe site-urile acestora și prin intermediul celor mai populare rute alternative: rețelele de socializare și motoarele de căutare.

Utilizatorii își amintesc rareori sursa știrilor de pe rețelele de socializare

Pentru a descoperi dacă oamenii își amintesc brandurile de știri pe care le folosesc, am utilizat un panel Pulse găzduit de YouGOV care ne-a permis să urmărim comportamentul de navigare a aproximativ 3.000 de indivizi din Marea Britanie. Aceștia și-au dat acordul și au fost urmăriți timp de o lună în primăvara lui 2017. La câteva ore după ce accesau o știre, oamenii erau rugați să identifice sursa informației pe care tocmai o citiseră.

Graficul 1: Atribuirea corectă în funcție de metoda de accesare a știrilor

Rezultatele arată că în 81% dintre cazurile în care oamenii accesaseră direct site-ul organizației de știri, aceștia puteau identifica în mod corect brandul media pe care îl folosiseră. Dar, dacă au ajuns să consume știrea respectivă ca urmare a unei căutări prin motoarele de căutare, doar 37% dintre ei își aminteau numele sursei. În cazul știrilor citite prin intermediul Facebook sau Twitter, doar 47% dintre consumatori puteau identifica în mod corect sursa utilizată.

Atunci când am analizat factorii care contribuie la atribuirea corectă a brandului, am descoperit că oamenii au șanse mai mari să-și amintească instituțiile mass-media care le-au furnizat știrile dacă aceștia consumă în mod constant informații oferite de același brand, indiferent pe ce platformă. Consumatorii tineri identifică mai bine decât utilizatorii vârstnici sursa știrilor atunci când utilizează rețele de socializare. Destul de interesant este și faptul că nu a părut să influențeze în niciun fel identificarea sursei faptul că indivizii foloseau branduri tradiționale sau instituții media exclusiv digitale pentru consumul de știri.

Implicații importante pentru organizațiile de media

Ce concluzii putem trage? În primul rând, rezultatele studiului au implicații semnificative în modul în care analizăm încrederea publicului în știri, precum și a modelelor de business aplicate de organizațiile de media. Cercetări anterioare au arătat deja importanța brandurilor pentru modul în care publicul consumă știri online și modul în care decide să aibă sau nu încredere în informațiile citite. Dacă această legătură între utilizator și brand este slăbită, cum pare să fie cazul, trebuie să ne așteptăm ca și încrederea în brandurile de știri să slăbească.

În plus, instituțiile de presă cu valoare redusă de brand vor avea dificultăți în a supraviețui pe o piață a informațiilor care se mișcă încet, dar constant către conținut plătit – un mediu în care loialitatea consumatorilor și recunoașterea brandurilor vor fi esențiale pentru monetizare. Dacă tot mai puțini utilizatori ai unui brand de știri își amintesc faptul că au citit o informație pe o anumită platformă, va fi tot mai greu să convingi publicul să plătească pentru conținut. În fine, pe o piață pe care brandurile de știri par a conta tot mai puțin pentru consumatori,  dezinformarea se va răspândi tot mai ușor – o idee destul de neliniștitoare.

Întreaga cercetare “News brand attribution in distributed environments: Do people know where they get their news?” a fost publicată în New Media & Society și poate fi citită aici. 

Traducerea articolului a fost realizată de Anamaria Nicola.