Fața nevăzută a Internetului: cine deține și cine controlează infrastructura

April 7, 2016 • Economia mass media, Headlines, Media Digitale, Politici mass media, Ultimele articole • by

Internetul nu este gratis sau fără control. Infrastructura internetului are proprietari, iar lista acestora cuprinde atât mari companii de telefonie mobilă (ca Orange și Vodafone), cât și politicieni sau oameni de afaceri, unii dintre ei cu grave probleme în justiție, după cum arată o cercetare de ultimă oră.

Mai multe companii care controlează părți importante piețele naționale ascund identitatea proprietarilor lor în spatele unor companii offshore sau a unor interpuși, după cum a descoperit o echipă de reporteri de investigație și de cercetători de media. Prin intermediul acestor companii offshore, internetul – și accesul public la informație – este adesea controlat de indivizi care sunt acuzați de corupție, de evaziune fiscală și de fraudă. Infrastructura internetului poate fi controlată de stat, așa cum s-a întâmplat în Turcia sau așa cum se întâmplă, chiar acum, în Coreea de Nord).

Studiul Who are the Gatekeepers of the Internet? este bazat pe o investigație realizată de o echipă complexă de jurnaliști de investigație și de cercetători de media. Aceștia au folosit datele identificate pentru a crea o hartă a principalilor proprietari pentru infrastructura digitală (internet, cablu și satelit), în Europa de Est și în sudul regiunii Caucaz, mai precis în Armenia, Bulgaria, Republica Cehă, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina și Ungaria.

 

Internetul din România, Serbia și Ucraina vine din paradisuri fiscale

În România, cercetătorii au analizat 15 cele mai mari companii furnizoare de servicii de internet, care controlează, în fapt, piața.

Dintre aceste 15 companii, identitățile proprietarilor a zece dintre ele erau ascunse în spatele unor rețele complexe de companii offshore (înregistrate în paradisuri fiscale) și de intermediari. Legăturile dintre proprietari și companiile lor sunt prezentate pe site-ul proiectului. Graficele detaliate de pe site dezvăluie identitățile proprietarilor și rețelele lor de afaceri, până la ultima companie sau persoană identificată.

În plus, jurnaliștii de investigație au descoperit că zece companii din cele 15  au legături dovedite cu lumea politică. Aproape jumătate dintre ele  companiile furnizoare de servicii de internet (șase din 15) au legături cu persoane sau companii implicate în procese de fraudă, luare și dare de mită, fals în acte sau utilizare ilegală a proprietăților statului.

În comparație cu celelalte țări, România pare un caz izolat, cu foarte multe persoane și companii implicate în procese penale. Este probabil un efect al intensificării acțiunilor anticorupție în justiție, și nu al unui nivel mai ridicat de infracționalitate, comparativ cu Europa de Est sau cu regiunea Caucazului.  O imagine a celor mai mari proprietari ai infrastructurii de acces la date din România se găsește în Figura 1.

 

Fig. 1. Cei mai importanți furnizori de comunicații electronice din România. Imagine utilizată cu permisiunea EurActiv.ro.

 

În Ucraina, cei 13 furnizori de servicii de comunicații analizați par a fi investitori străini. În fapt, de multe ori este vorba despre oameni de afaceri ucraineni care controlează furnizorii de internet prin intermediul unor companii offshore din Cipru sau Insulele Virgine.

Aproape jumătate dintre firmele investigate nu dau dovadă de transparență în privința proprietarilor lor. Liderul uneia dintre cele mai mari companii de telecomunicații a fost pus de poliție, cu ani în urmă, în legătură cu o rețea de crimă organizată, spun jurnaliștii ucrainieni. Cu toate că există acuzații despre afacerile necurate ale unora dintre proprietarii de companii, nici o firmă nu are legături cu persoane sau companii cu procese penale în desfășurare. Primii trei jucători de pe piața de Internet din Ucraina sunt reprezentați în Figura 2.

 

Fig. 2. Cei mai importanți furnizori de comunicații electronice din Ucraina. Imagine utilizată cu permisiunea EurActiv.ro.

Fig. 2. Cei mai importanți furnizori de comunicații electronice din Ucraina. Imagine utilizată cu permisiunea EurActiv.ro.

 

De ce este importantă informația despre proprietarii de media

Jurnaliștii de investigație din cadrul a două rețele internaționale, Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și Rise Project, sunt specializați pe urmărirea legăturilor financiare dintre lumea politică, lumea crimei organizate și afacerile aparent legitime. Ei se folosesc mai ales de informațiile care se găsesc în documentele publice, din țările în care funcționează legislația privind accesul la informații de interes public sau din țările în care există posibilitatea de a plăti pentru informațiile publice despre acționariat. Experiența acumulată în investigații din trecut a fost folosită în acest proiect despre proprietarii infrastructurii de telecomunicații, pentru a identifica nume de companii și nume de persoane care dețin controlul asupra furnizorilor de servicii de comunicații și pentru a face ulterior legătura cu persoane politice sau cu persoane din lumea crimei organizate.

Într-un articol publicat în Revista Română de Jurnalism și Comunicare, Manuela Preoteasa și Andrei Schwartz explică, din punct de vedere academic, de ce este importantă informația despre proprietarii de companii care ne oferă acces la informație și opinie. ”Internetul a devenit cel mai important mijloc de comunicare din lume… Infrastructura Internetului, compusă din furnizorii de servicii de Internet și conexiunile lor globale, este legată de o serie de posibilități tehnice cu potențial de a încălca libertatea [de exprimare și de informare]”.

Tranzacțiile bancare se fac prin intermediul Internetului. Polițiștii și procurorii comunică folosind infrastructura de telecomunicații. Comunicarea politică și accesul la informații despre companii și produse se desfășoară pe Internet. Cu toate acestea, studiile despre proprietarii de media, în general, și despre proprietarii companiilor care oferă acces la Internet, în special, sunt reduse ca număr.

Preoteasa și Schwartz identifică cel puțin cinci probleme legate de cei care dețin sau controlează infrastructura Internetului.

  • (1) Prima problemă privește posibilitatea companiilor de a limita traficul sau de a bloca conținutul de la un anumit furnizor de conținut sau către un anumit public.
  • (2) În al doilea rând, libertatea de exprimare, protejată prin legislațiile mai multor țări de intervenția din partea guvernului, este potențial vulnerabilă în fața intervențiilor din partea companiilor comerciale.
  • (3) Pentru limitarea folosirii abuzive a libertății de exprimare, așa cum este cazul discursului urii, este nevoie de o cooperare public-privat pe diverse coordonate, de la dorința guvernului sau a parlamentului de a limita abuzul, la posibilitatea tehnică a proprietarilor de infrastructură de a bloca accesul la un anumit site.
  • (4) De o colaborare public-privat este nevoie însă și pentru limitarea sau interzicerea vocilor opozanților politici pe Internet – și există exemple în țări cu regimuri autoritare sau semi-autoritare care demonstrează că abuzul de putere în acest sens este mult prea frecvent.
  • (5) La nivel internațional nu există inițiative de reglementare în sensul garantării unui Internet liber și sigur pentru toți utilizatorii. Inițiativele sunt izolate, cum este, de exemplu, cazul legislației din SUA și din unele țări europene privitoare la neutralitatea furnizorilor de servicii de comunicații în ceea ce privește distribuirea de conținut.

Plecând de la aceste considerente, Preoteasa și Schwartz propun, pentru analiza proprietarilor infrastructurii de telecomunicații, trei noțiuni-cheie care se regăsesc în alte studii despre proprietarii mass-media clasice, mai precis

  • (1) transparența structurilor de proprietate (cât de ușor poate afla un om obișnuit cine deține controlul asupra conexiunii sale la Internet, la cablu sau la satelit),
  • (2) afilierea politică și
  • (3) afilierea la alte grupuri de interese.

Proiectul jurnaliștilor și al cercetătorilor de media va cuprinde, la final, 12 țări : Armenia, Bulgaria, Cehia, Croația, Georgia, Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina și Ungaria. Pe baza datelor, vor fi propuse modele de proprietate și control pentru infrastructura de internet, cablu și satelit. Echipa de jurnaliști și cercetători speră astfel să pună pe agenda publică tema proprietății și a controlului accesului la date, la informație și opinie, prin intermediul infrastructurii de comunicații.

 

Imagine: www.euractiv.ro. Utilizat cu permisiunea EurActiv.

Tags: , , , , , , , ,

Send this to a friend