Doar câteva redacții folosesc potenţialul tehnic al aplicaţiei Twitter.

Într-un nou studiu condus de Institutul de Comunicare în masă şi de Cercetare Media (IPMZ) de la Universitatea din Zurich, cercetătorii încearcă să măsoare răspândirea serviciului Twitter de microblog în cadrul redacțiilor din Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Statele Unite.

Se ştie că inovaţiile tehnice din jurnalism au înflorit ca şi tendinţe generale. Una dintre aceste tendinţe este microblogul Twitter, care s-a dezvoltat într-un canal de ştiri important doar în câţiva ani de zile. Twitter, fondat în Statele Unite în 2006, trimite peste 140 milioane de Tweet-uri în fiecare lună (cifrele sunt din Februarie 2011). Cercetarea arată că până în 2010, majoritatea ziarelor importante şi a canalelor TV din Statele Unite au avut un cont de Twitter official (Messner et al. 2011). Multe companii media din Europa încep de asemenea să folosească Twitter, transformându-l într-o componentă esenţială a jurnalismului prin schimbarea uriaşă a normelor și rutinelor de lucru.

Sunt acestea semne ale americanizării şi ale convergenţei jurnalismului? Sau mai există diferenţe naţionale? Sunt factorii specifici fiecărei ţări cei ce determină abordarea inovaţiilor tehnice?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, conturile de Twitter a 39 de posturi de redacții de ştiri (ziare, canale TV, mass media online şi agenţii de presă) din Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Statele Unite au fost comparate într-un studiu empiric. Analiza a relevat că “adoptarea” Twitter-ului s-a răspândit prima oară în sisteme singulare şi apoi s-a difuzat în sisteme similare.

Aceasta înseamnă că sistemele media care sunt similare – datorită condiţiilor istorice, politice, şi economice – de asemenea acţionează similar în materie de adaptare a inovaţiilor. În această privinţă, statele mediteraneene cu orientări dogmatice ale presei şi televiziunii (precum Franţa şi Italia) diferă de sistemele liberale aflate în Statele Unite, Marea Britanie sau în ţări democratice corporatiste precum Germania.

În ceea ce priveşte folosirea aplicaţiei Twitter în redacții, accesul la Internet este de asemenea foarte important în fiecare din ţări, deoarece companiile media iau de asemenea în considerare cererea utilizatorilor săi. Dacă mulţi folosesc Twitter-ul, redacțiile vor căuta să ajungă la public prin intermediul acestor canale.

Există mari diferenţe în modul în care aplicaţiile media din ţările incluse în studiu folosesc Twitter-ul, de exemplu redacțiile britanice folosesc Twitter-ul cel mai frecvent, urmate de cele din Franţa şi Statele Unite.

Global, instituţiile media de calitate au folosit Twitter-ul de două ori mai mult decât tabloidele. Deşi Twitter este folosit frecvent, jurnaliştii nu explorează tehnica şi potenţialul de conectare a reţelei Twitter. În mare, o cincime din Tweet-urile analizate conţineau tag-uri amestecate care ajutau la conectarea tweet-urilor în funcţie de subiect şi astfel la stimularea discuţiilor ce urmau. Oricum, în jur de 80% din tweet-urile analizate au fost considerate a fi mai mult auto-referenţiale decât în corelație cu altele.

Rezultatele studiului arată că Twitter-ul este folosit în principal ca o altă metodă pentru distribuirea articolelor de către jurnalişti. Pentru a comenta primii evenimentele, şi apoi pentru a furniza rapoarte.

Liderii de opinie – de exemplu politicienii şi jurnaliştii – folosesc Twitter intensiv, şi acest lucru devine relevant în special pentru instituţiile media care ţintesc acest auditoriu.

De aceea, mass media din Franţa foloseşte Twitter în mod activ, deşi are mai puţini adepţi pe Twitter comparativ cu partenerii săi din plan internaţional.

Jurnalele media de calitate din Franţa se orientează puternic spre elita politică a ţării şi deseori există un contact strâns între jurnalişti şi politicieni. Deci, Twitter este optim potrivit să funcţioneze ca un canal de ştiri deoarece jurnaliştii pot contacta direct politicienii şi pot provoca rapid reacţii.

Se poate presupune că de-a lungul timpului alte redacții europene vor folosi din ce în ce mai mult Twitter. Oricum, rezultatele arată că, în epoca digitală, diferenţele naţionale sunt un factor crucial în dorinţa pentru inovare.

Studiul a fost prezentat la conferinţa din anul 2012 a Asociaţiei pentru Comunicarea Internaţională (ICA) din Phoenix.

Surse:

Messner, M., Linke, M. & Esford, A. (2011): Tweet-uri: O analiză a folosirii microblogurilor în organizaţiile de ştiri tradiţionale; Al 11-lea Simpozion Internaţional despre Jurnalismul Online, Austin, TX. Preluat de la Universitatea din Texas,

http://online.journalism.utexas.edu/2011/papers/Messner2011.pdf