Piaţa Victoriei este scena celor mai importante manifestaţii de stradă din România de după Revoluţie. Totul a pornit de la adoptarea de către Guvern a ordonanței grațierii și modificarea Codurilor Penale care dezincriminau unele infracţiuni de corupţie.

Protestele au început pe data de 18 ianuarie când președintele Klauss Iohannis a participat la ședința de Guvern şi legea graţierii era în discuţii pentru a fi adoptată. Pe data de 31 ianuarie, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă cu numărul 13 care aducea modificări codului penal, iar manifestaţiile au luat amploare. La presiunea sutelor de mii de demonstranţi, prim-ministrul Sorin Grindeanu a anunţat sâmbătă seara, pe data de 4 februarie, că deja celebra Ordonanţă 13 va fi abrogată. Dar asta nu a oprit oamenii să iasă în stradă.

Apogeul a fost atins duminică, 5 februarie, când cel puţin 250.000 de oameni au protestat paşnic în faţa Guvernului, în toată ţara fiind peste 500.000 de oameni.

Presa internaţională a alocat spaţii importante protestelor din România, multe instituţii media din străinătate şi-au trimis corespondenţi în Piaţa Victoriei, iar unele publicaţii de prestigiu au relatat zilnic despre protestele de la Bucureşti. Observatorul European de Jurnalism a analizat cum au gestionat opt publicaţii importante din lume protestele de stradă din România.

Publicaţiile analizate sunt: CNN, Time, The Guardian, Al Jazeera, Sputnik, Le Monde, dar şi două publicaţii din Bulgaria,Vesti.bg şi Dnes.bg, având în vedere faptul că au existat proteste de stradă şi la Sofia, bulgarii fiind solidari cu românii în cauza lor.

Emoţii mixte în presa străină

Publicaţiile amintite mai sus au tratat cu atenţie manifestaţiile din România, multe dintre ele având în fiecare zi un material despre cum se prezintă situaţia în stradă şi cum răspunde Guvernul presiunii exercitate de public. În ceea ce priveşte emoţia redată în texte, există abordări mixte între instituţiile de mass-media analizate.

Există o abordare entuziastă a acestui subiect pe site-ul american Time, dar şi în publicaţia bulgară, Vesti.bg. Articolele de pe cele două site-uri exprimă sentimente de bucurie evidenţiind faptul că protestele paşnice au avut succes şi au reuşit să ducă la abrogarea unei ordonanţe care încurajează corupţia în România. Bulgarii au scris despre sprijinul pe care cetăţenii din Sofia l-au dat protestarilor, dar şi despre manifestaţiile paşnice ale românilor şi bulgarilor din faţa ambasadei ţării noastre din Sofia.

Surprinzător, o altă publicaţie bulgară, Dnes.bg, prezintă într-o altă lumină aceste proteste. Sentimentul pe care marşează e cel de furie, revoltă a străzii împotriva Executivului. La fel abordează subiectul şi britanicii de la The Guardian, doar că mult mai nuanţat. Publicaţia engleză are articole în care evidenţiază revolta străzii, furia împotriva Guvernului, dar există şi accente de speranţă şi bucurie că manifestările străzii au reuşit să ducă la „abrogarea unei legi care dezincrimina fapte de corupţie”.

Ruşii de la Sputnik sunt singurii care transmit sentimente de frică, panică sau anxietate. Publicaţia prezintă evenimentele de la Bucureşti exprimând teamă, nervozitate şi tensiune. Sputnik nu relatează în fiecare zi subiectul, însă după seara de duminică, în care peste 500.000 de români au ieşit în stradă,  au marşat pe ideea că ţara poate să se dezbine folosindu-se şi de declaraţiile premierului Grindeanu care spunea că: „România pare o ţară ruptă în două”, citat preluat de ruşi. Sputnik face şi o paralelă cu Revoluţia din 1989, însă notează la final de articol că: „din fericire, de această dată protestele sunt paşnice şi nu se mai varsă sânge”.

În schimb, CNN, Al Jazeera şi Le Monde transmit speranţă prin articolele despre protestele din România. În cele trei publicaţii sunt lăudate protestele paşnice, chiar dacă în stradă s-au strâns 250.000 de persoane. Cele trei publicaţii scriu despre cum a reuşit strada să împiedice intrarea în vigoare a unei legi care „i-ar fi ajuta pe corupţi”, cum scrie CNN. Americanii de la CNN şi francezii de la Le Monde au scris şi despre îngrijoarea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la această ordonanţă: „Lupta împotriva corupţiei trebuie să avanseze şi nu invers. Urmărim cu mare îngrijorare evenimentele în desfăşurare din România”.

Publicaţiile, ton pozitiv despre proteste

Patru dintre cele opt publicaţii analizate au un ton pozitiv în ceea ce priveşte aceste proteste, trei dintre ele relatează subiectul pe un ton neutru şi doar una foloseşte accente negative, Sputnik.

CNN scrie despre imaginea spectaculoasă a protestatarilor care şi-au aprins luminile de la telefon pentru o mare de lumini în faţa Guvernului. Jurnaliştii spun că este o imagine reprezentativă pentru România în acest moment: „La ora 21:00, protestatarii și-au aprins luminile de la telefonul mobil și le-au direcționat spre cer, creând o mare de lumini. Au cântat imnul național și apoi au ținut un moment de tăcere în memoria eroilor din 1989, care au răsturnat regimul Ceaușescu”. 

The Guardian relatează cum au reuşit românii după 6 zile de proteste să întoarcă o ordonanţă care urma să intre în vigoare: „După 6 nopți pe stradă, protestatarii români par să fi câștigat după ce Guvernul a abrogat legea care ar fi înlesnit corupția. Legea a fost fitilul care a determinat cele mai mari manifestații de stradă de după Revoluția din 1989”

Le Monde ilustrează imaginile spectaculoase din faţa Guvernului şi face referire la protestul paşnic, fără incidente, având în vedere afluenţa uriaşă: „O jumătate de milion de români s-au adunat pentru a protesta duminică seară, pe 5 februarie, constituind cele mai mari demonstrații de stradă de după Revoluție. Au fost 250.000 de oameni pe străzile Bucureștiului și încă pe atâția în celelalte orașe importante ale țării cu 20 de milioane de locuitori”

Bulgarii de la Vesti.bg relatează despre solidaritatea dintre români şi bulgari pentru această cauză: „O jumătate de milion de români au protestat în România, chiar dacă Guvernul a abrogat legea care dezincriminează unele acte de corupție. Protestatarii le-au mulțumit bulgarilor pentru empatie. Românii care trăiesc la Sofia și bulgarii s-au adunat în fața ambasadei din capitala Bulgariei pentru un protest pașnic, fiind solidari cu cei din București”

Al Jazeera abordează neutru situaţia în unele articole, însă există de multe ori un ton pozitiv în relatări, iar articolul de după abrogarea legii consideră protestele din România un model pentru întreaga lume: „Implicarea civică stopează abuzul de putere. România e un exemplu pentru întreaga lume”

Un ton neutru au şi publicaţiile Time şi Dnes.bg. Spre deosebire de Vesti.bg, bulgarii de la Dnes.bg nu au relatat despre ieşirile din stradă de la Sofia din faţa ambasadei României.

Singura publicaţie analizată care abordează pe un ton negativ protestele e Sputnik. Ruşii sunt singurii care au făcut referire la violenţele de stradă, petrecute pe data de 1 februarie, când membrii unor galerii ale echipelor de fotbal bucureştene au venit la protest şi au început răfuiala cu jandarmii: „Pe fondul tulburărilor, poliţia din Bucureşti a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor, care au aruncat petarde şi fumigene”

Publicaţiile străine cred că protestul va avea un impact pozitiv

Dintre cele opt publicaţii analizate, şapte dintre ele consideră că manifestaţiile au un impact pozitiv pe plan intern. Cele mai multe publicaţii relatează cum au reuşit oamenii să anuleze o lege care ajută corupţii prin proteste paşnice.

Singura publicaţie care scrie în alţi termeni despre impactul aşteptat al protestelor e Sputnik, care consideră că manifestaţiile de stradă ar putea speria investitorii şi ar putea destabiliza economia internă. Redacţia Sputnik spune de multe ori că România poate fi ruptă în două de aceste manifestaţii.

În ceea ce priveşte aşteptările legate de impactul internaţional, The Guardian şi Al Jazeera scriu că exemplul României ar putea fi luat şi de alte state, instituţia din Golf titrând: „România, darul speranţei pentru lume”

Publicaţii precum CNN, Time, Le Monde, Dnes.bg şi Vesti.bg consideră că România ar trebui să fie un exemplu în ceea ce priveşte implicarea civică în lupta pentru corupţie şi în lucrurile care contează cu adevărat.

Ruşii de la Sputnik nu au făcut nici un fel de referire referitor la impactul internaţional pe care ar putea să îl aibă protestele din România.

sursa foto: Alexandra Bardan