Un proiect de lege ce vizează reglementarea comentarii on-line a fost descris ca un atac la libertatea de exprimare în Albania . S-a propus mass-mediei on-line o noua lege pentru administratorii care publică , sau permite publicarea de comentarii “care afectează onoarea , personalitatea sau reputația unei persoane” unde acestia ar putea fi acuzati de infractiune. Deputatul care a prezentat proiectul de lege , Majlinda Bregu , a făcut referire la un recent caz: in Delfi vs. Estonia , administratorii Delfi , unul dintre lui site-urile cele mai populare ale Estoniei, au fost condamnați pentru publicarea unor comentarii jignitoare la adresa unui cetățean estonian. Cauza a fost apoi dusa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care luna trecută a confirmat hotărârea inițială împotriva Delfi,confirmand faptul ca în timp ce internetul a jucat un rol important în susținerea libertății de expresie”; o responsabilitate contra defăimării sau altor tipuri de discursuri ilegale trebuiesc, în principiu, să fie reținute, constituind un remediu eficient pentru încălcarea altor drepturilor de personalitate.”

Decizia Curții Europene, care a fost clar aplicata la “portaluri gestionate profesional, rulate pe o bază comercială” mai degrabă, decât forumurilor nemoderate on-line și de chat site-uri, nu are niciun efect juridic imediat, și implicațiile sale pe termen lung nu sunt încă clare. În Albania, societatea civilă și jurnaliștii au reacționat puternic la încercările politice de a reglementa comentariile on-line. Gjergji Erebara, un blogger binecunoscut, a descris fenomenul  drept o “încălcare gravă a libertății de exprimare”. Igli Totozani, Avocatul Poporului din Albania au fost de acord că, în cazul în care statul blocheaza anumite informații de acest tip pe internet, ar avea un impact negativ asupra libertății de exprimare.

Un alt comentator, Theodoros Alexandridhis, reprezentant al Res Publica, un centru al legii, a declarat ca a fost prea devreme pentru a ști implicațiile juridice ale cazului Delfi vs Estonia.

Care ar trebui sa fie atitudinea adoptata de jurnalisti si editori in privinta comentariilor?  

     În timp ce dezbaterea politică din jurul posibilei reglementari ale site-urilor on-line, comentariile continuă, jurnaliștii albanezi și editorii online au propriile lor întrebări cu privire la posibilitatea de a publica toate comentariile on-line, necenzurate, sau de a introduce o formă de auto-reglementare . Dezbaterea a devenit mai urgentă cu cat numărul de utilizatori de internet din Albania creste. În timp ce televiziunea reprezinta în continuare cel mai popular mediu de acest tip, internetul micsoreaza rapid decalajul, cu aproximativ două milioane de utilizatori de internet în anul 2015 .

Potrivit unui studiu realizat de Albanian Media Institute,la șase dintre cele 10 cele mai vizitate mass-media on-line site-uri din Albania nu li se aplică nici un fel de moderare a comentariilor cititorilor.

Aceste site-uri au oferit urmatoarele motivatii:

-financiare : unele redacții nu au resursele necesare pentru a angaja personal pentru moderarea comentariilor.

-sugerari in privinta eticii : cele mai multe redacții on-line nu au stabilit încă nici un cod de etică sau a normelor de auto- reglare pentru site-ul lor .

-trafic : unii editori online, încurajează în mod activ comentariile nemoderate ale cititorilor, argumentând că acestea pot crește numărul de vizitatori ai site-ului.

Cu toate acestea , în conform lui Igli Gjelishti, comentator mass-media și webmaster al celui mai vizitat site de știri din Albania, top-channel.tv, acest ultim argument este invalid. El susține că top-channel.tv nu a avut o secțiune a comentariilor până jumătatea anului 2014 .

O altă preocupare ridicată de analiștii mass-media este că, printre site-urile carora li se aplică în continuare un filtru al comentariilor on-line, a existat recent o deteriorare notabila larg răspândită în standardele și calitatea moderației.

De exemplu, până în anul 2013 unul dintre cele mai populare portaluri din țară, shekulli.com.al, a eliminat toate comentariile non- etice, înlocuindu-le cu: “Acest comentariu a fost șters din motive etice”. Dar , la fel ca multe alte site-uri albaneze, acest filtru nu mai este aplicat pe site.

Unele portaluri au introdus forme de auto- reglementare, precum și standardele etice.

Portalul de știri, shqiptarja.com, a fost printre primele site-uri care au elaborat un cod de etică pentru jurnaliștii sai, de asemenea, în mod regulat comentariile sunt moderate.

Shqiptarja este o dovadă că filtrarea și moderarea comentariilor nu descurajeaza cititorii: este printre cele mai rapide site-uri in creștere din Albania, clasat printre primele zece site-uri cele mai vizitate în termen de trei ani de la lansarea sa.

Între timp, dezbaterea continuă .

credit pic : Flickr Creative Commons : Anthony Farris