Jurnaliştii germani sunt precauti cand vine vorba despre internet. Ei se tem de conţinuturile generate de useri şi interactive care le-ar putea afecta statutul profesional, după cum arată ultimele studii. De asemenea, jurnaliştii germani sunt in favoarea reglementărilor de stat mai stricte în ceea ce priveşte internetul, cu toate că ei se opun cu fermitate oricărei intervenţii a statului în libertatea mass-mediei tradiţionale.
Ulf Bernhard şi Marco Dohle de la universitatea Heinrich Heine din Dusseldorf au organizat un sondaj online asupra a cel puţin 1700 de journaşti germani pentru a afla cât de „periculos” considera journalişii internetul, spre deosebire de mass-media tradiţională. Ei au fost întrebaţi, de asemenea, daca susţin intervenţia statului în libertatea mass-mediei.
Studiul, publicat în Journalism & Mass Communication Quarterly, relevă faptul că jurnaliştii germani se opun cu vehemenţă unei asemenea intervenţii a statului. Acest rezultat este în concordanţă cu alte recente descoperiri, precum cele din proiectul MediaAct, de cercetare asupra responsabilizăriile şi transparenţei mass-mediei în Europa (www.mediact.eu). Aceastea au scos la iveală faptul că ca atât jurnaliştii germani cât şi cei australieni sunt mai temători în ceea ce priveşte intervenţia statului, de orice natură, decât ceilalţi colegi europeni. Acest lucru ar putea fi explicat prin experienţa încă traumatizantă a controlului rigid asupra mass-media din timpul regimului nazist şi a amintirii încă vii a cenzurii din timpul erei comuniste în multe dintre redacţiile Germaniei de Est.
Totuşi, datele adunate de Bernhard şi Dohle relevă de asemenea faptul că jurnaliştii germani sunt mult mai dispuşi şă accepte reglementări de stat mai stricte asupra internetului, spre deosebire de media tradiţională (tipărită şi difuzată). Acest lucru se datorează percepţiei asupra publicului ca fiind deosebit de vulnerabil la efectele mass-mediei (potenţial negative) ale site-uri de ştiri, Facebook, Twitter şi alte conţinuturi online.
Cu toate acestea, jurnaliştii recunosc că aceste noi forme de media au o influenţă considerabilă asupra proprii lor munci. Deşi percep că publicul este încă influenţat de media în stilul ei tradiţional când vine vorba de conţinut, consideră că, colegii lor sunt mai susceptibili faţă de Tweet-urile politice şi site-urile de ştiri. Dar ei sunt reţicenţi să recunoască acest lucru despre ei înşişi. Presupusul impact mediatic online a variat remarcabil în studiu atunci când au fost intrebaţi de impactul asupra lor înşişi şi nu asupra colegilor. Acest lucru demonstrează că efectul persoanei a treia se aplică şi jurnaliştilor.
Cercetătorii ajung la concluzia că pentru jurnaliştii germani, „noua media, caracterizată prin interactivitate şi conţinut creat de useri, poate fi calificată de mulţi jurnalişti care se tem de a pierde rolul lor de mesajeri de ştiri profesionale, drept o mare ameninţare la adresa muncii lor”. Din nou, această concluzie confirmă constatarea proiectului MediaAct, arătând că jurnaliştii vorbitori de limbă germană sunt cei mai slabi susţinători ai conceptului de jurnalism participativ.
Jurnaliştii germani par de asemenea, mai puţin entuziaşti să experimenteze noile formate jurnalistice, care permit o mai mare implicare a publicului. S-ar putea specula numai în ceea ce priveşte motivele;totuşi, o posibilă explicaţie ar fi faptul că situaţia financiară extrem de confortabilă a organismelor publice de radiodifuziune germană şi (în comparaţie internaţională) nivelul încă ridicat al subscripţiilor la ziar în Germania, nu au forţat încă jurnaliştii să profite de potenţialele beneficii economice pe termen lung ca urmare a experimentării cu formate participative.
* Do Even Journalists Support Media Restrictions? Presumed Political Media Influence and the Consequences. Journalism & Mass Communication Quarterly 2014 Vol. 9 (2), S. 250-271.
Picture credit: European Union 2011 PE-EP/PietroNaj-Oleari, Flikr
