Poze de pe Google cu Sergey Brin reperat cu prototipul Google Glass într-un metrou din New York, au ajuns pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Proiectul Google de a crea propriul dispozitiv montat pe cap este, probabil, cel mai cunoscut proiect de realitate augmentată (AR), cu toate acestea utilizarea tehnologiei AR se realizează pe scară mult mai largă și începe să fie integrată în multe sectoare diferite, inclusiv jurnalism și mass-media. Cercetătorii John V. Pavlik (Universitatea Northwestern din Qatar) și Frank Bridges (Universitatea de Stat din New Jersey) au compus o monografie a analizei lor în acest domeniu dedicat în întregime modului în care AR devine un instrument al povestitorului în jurnalism.

Potrivit Mashable, tehnologia AR îmbunătățește “live-ul, direct-ul sau indirect-ul, vederea fizică, mediul lumii reale ale cărui elemente sunt completate de către intrări senzoriale generate de calculator, cum ar fi sunet, video, grafică sau date GPS.” De la începutul anilor nouăzeci, această tehnologie a fost folosită într-o varietate de activități diferite, inclusiv artă, jocuri video și chiar construcții de aeronave. Monografia indică faptul că Boeing a fost un adoptator timpuriu al tehnologiei AR, folosind-o pentru a ajuta inginerii și constructorii “în sortarea pieselor aeronavelor.” Miniaturizarea recentă și comercializarea tehnologiei AR, în special prin intermediul aplicațiilor pentru dispozitivele mobile, a deschis calea pentru “organizațiile mass-media care au început să adopte și să utilizeze tehnologii AR în jurnalism și în scopuri strategice de comunicare”, scriu Pavlik și Bridges. BBC, New York Times, USA Today, Wall Street Journal, Boston Globe si Financial Times au fost primele outleturi mass-media care au experiment AR. Prin folosirea Aurasma, o aplicație de recunoaștere a imaginii, de exemplu, Times și Journal au fost capabili să integreze media digitale mobile cu conținutul lor scris”, arătând un iPhone sau iPad într-un articol de ziar, cu o fotografie a candidatului la președinție Mitt Romney, de exemplu, videoclipul unui discurs al lui Romney ar putea începe redarea în dispozitivul mobil sincronizat pe fotografia din ziar”, explică cercetătorii.

Aceste posibilități noi facilitează abordări diferite pentru povestire în mass-media digitale și ar putea inspira modalități noi și inovatoare pentru a citi știrile. Potrivit autorilor, “AR este gata să transforme povestirea jurnalismului secolului al XXI-lea, în același mod, probabil ca fotografia de acum 150 de ani.” Dar cum? Pavlik și Bridges citează “documentarul localizat” (un experiment care a fost realizat de Universitatea Columbia în 1996), o formă captivantă de povestire în care utilizatorii poartă un dispozitiv montat pe cap în timp ce se plimbă într-o locație de importanță istorică. Prin GPS și geotagging, conținutul multimedia legat de locație apare pe dispozitiv în timp ce utilizatorii se plimbă, este ceva între un documentar 3D și un tur al muzeului, care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a interacționa cu mediul înconjurător dintr-o perspectivă a persoanei întâi. Alte companii lucrează acum la alte produse similare portabile, în afară de Google Glass pentru care New York Times a lansat aplicatia sa, Vuzik lansează un alt dispozitiv cu display video asemănător ochelarilor –despre care s-a vorbit mult la ultimul Mobile World Congress din Barcelona.

Codurile QR, pe de altă parte, până în prezent s-au dovedit a fi forma cea mai utilizată și cea mai ușor de folosit din tehnologia AR, care a fost încorporată în jurnalism pe parcursul anului trecut. Codurile QR sunt grafice, cum ar fi cel de mai sus, care, printr-o “scanare rapidă”, conectează utilizatorii la conținutul on-line. Prin descărcarea unei aplicații cititoare de cod QR (sunt multe, dintre care majoritatea sunt gratuite atât pe iTunes cât și pe Google Play), utilizatorii pot scana camera smartphone-ului lor sau tabletei lor la codul QR și accesa conținutul online, fără a deschide un browser fizic sau dactilografia într-o adresă URL. (Încercați codul QR la stânga, făcut cu un generator de cod QR Kaywa). Revista Esquire a folosit această tehnologie încă din 2009, pentru una dintre coperțile sale, oferind cititorilor, care au scanat imaginea, șansa de a vedea o animație în mișcare cu actorul Robert Downey Jr.. USA Today a încercat ceva asemănător în 2010 oferind cititorilor săi o hartă a lumii lui Harry Potter, care apoi a devenit o animație 3D ca urmare a unui cod QR. E evident modul în care această tehnologie ar putea angaja utilizatorii și cititorii într-o povestire profundă și interactivă, construind poduri între lumea materială și cea digitală. Potrivit autorilor, codurile QR sunt văzute ca “începutul adoptării publice a AR”, chiar dacă acestea sunt recunoscute de numai cinci sau 10 la sută din consumatorii americani.

Când vine vorba de jurnalism și povestire, teritoriul tehnologiei AR este încă în mare parte neexplorat. Exemplele oferite de Pavlik și Bridges arată în mod clar modul în care aceste tehnologii ar putea deveni un standard de povestit știri în viitor, cu autorii spunând că “cercetarea prezentată aici, sugerează că transformarea are potențialul de a crea o formă de povestitor, care vizează mai mult implicarea cetățeanului într-o formă participativă, o formă a narațiunii la persoana întâi, mai degrabă decât abordarea obișnuită, de lungă durată la persoana a III-a a majorității reportajelor ziarelor, revistelor, televiziunilor, radiorilor. Potrivit autorilor, cercetarea lor despre AR în domeniul jurnalismului în prezent nu poate duce decât la noi întrebări de cercetare: în ce măsură va implica AR cetățenii în conținutul mass-media? Vor interacționa cetățenii cu – conținutul dezvoltat-AR? Va genera AR o procesare cognitivă mai mare între membrii audienței? Va genera conținutul AR amintiri mai mari și alte efecte cognitive decât același conținut media fără accesoriu AR? Și, în sfârșit, ce forme de poveștiri vor evolua pe măsură ce organizațiile de știri, jurnaliștii și cetățenii vor folosi AR în jurnalism? Chiar și dintr-o perspectivă tehnologică, utilizarea AR în jurnalism este încă în faza embrionară.

Photo credits: chead / Flickr CC

Articolul a fost tradus de pe website-ul Observatorului European de Jurnalism (versiunea în limba engleză), cu titlul originalAugmented Reality, Evolving Storytelling.