“Tratamentul potrivit pentru pacientul potrivit la momentul potrivit va deveni o realitate atunci când presa medicală va reuși să transmită mesajul potrivit pentru medicul potrivit la momentul potrivit. Comunicare personalizată pentru medicina personalizată”, susţine dr. Marius Geantă, co-fondator Centrul pentru Inovaţie în Medicină și redactor-șef al revistei medicale Hipocrate.

Într-o perioadă în care advertisingul şi presa sunt tot mai targetate, iar marketingul experiential este deja ştirea de ieri, mass-media de nişă trebuie să găsească pieţe şi mai restrânse pentru a supravieţui. Este cazul presei medicale din România, care se zbate undeva în zona convalescenţei, la fel ca şi sistemul medical din ţara noastră.

Sunt câteva modele de presă medicală în lume: reviste care publică la prima mână articole științifice care schimbă cu adevărat lumea (acestea pot fi numărate pe degete; probabil cea mai cunoscută este Nature), reviste care publică articole științifice de tip me-too (mii de titluri), reviste sau jurnale care preiau aceste informații și le explică audiențelor largi de medici, precum și reviste sau chiar ziare (Franța – Le quotidien du medecin) care acoperă prin articole situația la zi din sistemele de sănătate.

În România, presa medicală conține puține reviste care își propun să filtreze, să analizeze, să explice și să sintetizeze informația medicală pentru masele mari de medici. O tendință, în ultimii cinci ani, pe fondul crizelor multiple din sistem și a separării polilor de influență politică, profesională și financiară, a fost proliferarea titlurilor care-și propun analize la nivelul politicilor de sănătate din sistem.

De ce este atât de grea coagularea unei prese medicale puternice, în condițiile unui domeniu sanitar în care intră aproximativ 7 miliarde de euro în fiecare an?

Principala problemă de care se loveşte presa medicală este finanţarea. Publicul țință al presei medicale este format din medici, la care firmele pot ajunge și prin alte metode, nu numai prin publicitate în mass-media. “Este foarte greu să găseşti finanţare și predictibilitate pentru un plan editorial pe termen scurt, mediu sau lung în domeniul presei medicale din România. Spre deosebire de alte domenii, în domeniul presei medicale nu vorbim doar despre o concurență acerbă între diversele titluri, ci categoria “presa medicală” este concurată de cel puțin trei competitori: instituția reprezentantului medical, organizatorii de evenimente medicale și agențiile de turism. Toți acești trei competitori ai presei medicale din România ajung în contact imediat, repetitiv, tradițional și negociat cu medicul (target și al presei medicale), căruia îi transferă (prin pliante, în cadrul conferințelor sau al deplasărilor în scop științific) informația pe care o companie dorește să o promoveze. Având posibilitatea unui acces atât de direct, foarte puțini sunt advertiserii care găsesc interesantă și promovarea într-un mediu (presa medicală) în care se pot prezenta și opiniile sau reclamele concurenților, de exemplu. Aspectul acesta tinde totuși să se schimbe, pe fondul modificărilor fundamentale la nivelul legilor care reglementează sponsorizarea medicilor de către industrie, numai că putem trăi paradoxul în care vor fi bugete de investit în presa medicală, dar presa medicală nu prea va mai exista”, explică dr. Marius Geantă.

Dr. Marius Geantă, co-fondator Centrul pentru Inovaţie în Medicină și redactor-șef revista Hipocrate

Și presa medicală nu va mai exista pentru că nu va mai avea cine să o producă, în condițiile unei lipse de jurnalişti specializaţi pentru domeniu. “În general, tinerii care vin dinspre domeniile comunicării se tem să intre pe “sănătate”. Preferă accesul către media generalistă, unde adaptarea este, cred ei, mai facilă. Temerea lor e nejustificată. Nimeni nu te pune să operezi pe cord când eşti jurnalist pe domeniul medical, iar ca să scrii despre asta nu-ţi trebuie decât talent, capacitate de sinteză și putere de documentare, adică fix lucrurile fără de care nu poţi face meseria asta indiferent pe ce domeniu activezi. Plus accesul la experți care să valideze materialul din punct de vedere științific, dar acesta este garantat în orice redacție. În afara jurnaliștilor de profesie, în multe locuri au lucrat sau lucrează medici care sunt pasionați de presa medicală. Și își fac treaba foarte bine. Deși unii dintre aceștia sunt performanți și ar putea avea o carieră de succes în domeniu, de multe ori preferă să părăsească presa medicală și să se concentreze exclusiv pe cariera în spital. Și asta cu toate că, lucrând în presa medicală, pot avea acces facil la personaje fabuloase, care de exemplu au luat Premiul Nobel pentru Medicină, sau pot afla în premieră, înaintea celorlalți medici, despre concepte medicale inovatoare. Sunt avantaje pe care mulți dintre medicii-jurnaliști pe care i-am cunoscut le-au subestimat”, explică doctorul Marius Geantă.

Soluția: personalizarea sistemului

Soluţii există, însă ele sunt dificil de aplicat într-o piaţă în care subiectul principal de discuţie este reformarea sistemului sanitar bolnav până în măduva oaselor. De fapt, vindecarea sistemului ar duce inevitabil şi la o creştere a domeniului media. “Presa medicală nu poate supravieţui dacă nu se personalizează, adică exact ce trebuie să facă şi sistemul. Pledez de ceva ani pentru medicină personalizată şi cred cu tărie că spre asta ne îndreptăm în viitorul foarte apropiat. Dacă va creşte sistemul medical din România, şi trebuie să crească, să se adapteze, fiindcă nu va avea încotro, va creşte şi presa medicală. Tratamentul potrivit pentru pacientul potrivit la momentul potrivit va deveni o realitate atunci când presa medicală va reuși să transmită mesajul potrivit pentru medicul potrivit la momentul potrivit. Comunicare personalizată pentru medicina personalizată”, susţine Marius Geantă, expert în medicină personalizată și partener în România al European Alliance for Personalised Medicine.