Presa din România s-a situat în trendul european de blamare a rezultatului referendumului din Marea Britanie din 23 iunie, conform unei analize realizate în 14 țări de Observatorul European de Jurnalism. Deși cu un număr relativ mic de articole publicate (76 de articole apărute în săptămâna post-referendum în trei dintre cele mai cunoscute cotidiene din România: Evenimentul zilei, Adevărul și Libertatea), țara noastră a prezentat aceeași orientare generală ca și țările care au publicat de patru ori mai multe articole. Astfel, ca număr de articole publicate pe această temă, România s-a situat pe locul 10 din 14 țări.

Poziția reflectă atât interesul presei noastre asupra temei, cât și gradul de dezvoltare al presei tipărite din România, care este este în declin de câțiva ani. În țări precum Germania sau Italia, atenția acordată de presă a fost mult mai mare, cu 252, respectiv 249 articole (tot în cadrul a trei publicații). De asemenea, după cum se poate vedea și în graficul alăturat, cifrele acestea sunt repartizate (firesc am putea spune) și din punct de vedere al proximității geografice și psihologice față de Marea Britanie.

La nivel general, al tuturor articolelor cuprinse în studiu, România a avut o poziție clară în defavoarea Brexit-ului (55% articole anti-Brexit, adică 41, față de doar 11%, mai precis 8 articole pro-Brexit). Singura țară în care raportul dintre articolele pro si contra a fost opus tendinței generale a fost Rusia (35% pro-Brexit și doar 11% anti-Brexit). Cele mai clare poziții pro-UE le-au avut Cehia (71% anti-Brexit și 4% pro) și Polonia (60% anti-Brexit,  față de doar 2% pro).

La întrebările dacă Brexit-ul este bun pentru UE sau pentru Marea Britanie, România s-a plasat în corul general al presei care a prezentat această decizie ca fiind una de rău augur atât pentru UE, cât și pentru Marea Britanie (vezi graficul alăturat). Articolele pro-UE din presa britanică le-au depășit ușor pe cele pro-Brexit, iar în Italia, față de restul țărilor cuprinse în studiu, s-au înregistrat mai multe articole (24) care susțin că ieșirea Marii Britanii din UE ar fi benefică pentru Europa. În presa din Rusia, chiar dacă s-a scris mai puțin, opiniile au fost împărțite (8 pro-Brexit, 6 contra), așadar cu un ușor avans în favoarea ieșirii britanicilor din UE.

 

Evenimentul zilei evidențiază o oportunitate pentru România, Adevărul insistă pe urmările referendumului

În Evenimentul zilei au apărut 31 articole care tratează subiectul Brexit în perioada cuprinsă în studiu. Cea mai mare parte dintre ele (18) sunt circumscrise ideii că Brexitul va avea un impact negativ asupra Europei, asupra Marii Britanii și asupra României. Unul singur a fost înregistrat în categoria pro-Brexit.

Dintre cele 29 de articole publicate de Adevărul în săptămâna post-referendum, majoritatea sunt negative la adresa ieșirii Marii Britanii din Uniune. Jurnaliștii de la cotidianul Adevărul au prezentat pe larg reacțiile din partea englezilor, precum și pozițiile oficialilor români, iar principala încadrare a textelor se leagă de cuvântul ”criză”. De asemenea, interesul jurnaliștilor s-a concentrat pe urmările referendumului, cu luptele interne la nivel de partide din Marea Britanie, cu poziționarea agresivă a liderilor UE vizavi de rezultat și răspândirea incidentelor, provocate de englezi, în care au fost implicați imigranți.

Din titlurile și conținutul articolelor analizate au reieșit câteva teme principale:

• – Brexit-ul este o lovitură pentru UE
• – Brexit-ul este o greșeală pentru britanici
• – UE se află în stare de șoc, dar și într-o criză de credibilitate
• – Implicații negative asupra economiei României
• – Probleme pentru românii din Marea Britanie
  
• – Probleme pentru străinii din Marea Britanie
• – România are oportunitatea de a se impune mai mult la nivelul UE cu această ocazie.

În articolele din EvZ nu a apărut ideea că Brexit-ul ar putea pune în discuție apartenența României la UE. Dimpotrivă, una dintre ideile subliniate în articolele de opinie a fost aceea că aderarea României la UE a fost una dintre cele mai bune decizii din istoria țării noastre și că acum, în contextul Brexit-ului, România poate profita să aibă o voce care să se audă mai puternic în cadrul UE. O altă idee avansată de EvZ a fost aceea că ieșirea Marii Britanii din UE ar putea compromite ideea de uniune politică europeană și ar grăbi procesul de disoluție al UE.

Una dintre temele importante apărute și în Adevărul și în EvZ este oportunitatea României de a se repoziționa la nivel european, post-Brexit. Jurnaliștii de la EvZ privesc Brexitul ca pe o șansă de a impune Marii Britanii condiții mai bune în plan comercial și în ceea ce privește românii aflați în această țară: “Marea șansă a României”, “Brexitul nu e sfârșitul lumii, dar ce poate câștiga România din acest nou război?”, “Cioloș vrea proiect de țară”. De partea cealaltă, Adevărul a prezentat afirmațiile președintelui Klaus Iohannis, care a insistat pe realizarea unui proiect de țară care să ajute la repoziționarea României în noul context.

Pe lângă articolele care prezintă ceea ce s-a petrecut în Marea Britanie și UE după referendum, există câteva articole care monitorizează și analizează implicațiile acestei separări asupra economiei românești, asupra relațiilor economice cu Marea Britanie și asupra românilor care lucrează acolo.

Pentru a descrie Brexit-ul și implicațiile lui asupra Europei, în titlurile articolelor au fost folosite și cuvinte precum șoc major, dezastru, ruptură, criză, cutremur, furtună, zguduie, divorț și chiar război. Unul dintre articolele apărute în EvZ avansează chiar ideea că Brexitul este un “act major al Celui de-al Treilea Război Mondial” și încearcă să explice acest eveniment prin prisma istoriei britanice și europene din ultimul secol. Predilecția pentru acest tip de exprimări “alarmiste” o putem pune pe seama tendinței de tabloidizare a presei românești, care prin titluri de acest tip vrea să atragă mai mulți cititori.

Libertatea, varianta mass-market a Brexit-ului

Dacă în Marea Britanie, tabloidele au dus greul cursei pro-Brexit, în România poziționarea presei de acest tip a fost exact inversă. Cotidianul ales din această categorie, Libertatea, a utilizat aproape exclusiv încadrarea efectelor dezastruoase pe care rezultatul referendumului le va avea asupra României și românilor și, în plan secund, asupra Marii Britanii și Europei în general.

În plus, dintre cele trei ziare analizate, Libertatea a avut cele mai puține articole (15 în săptămâna de după referendum), cu două zile în care nu a mai publicat niciun articol despre situația din Regatul Unit. Atunci când au scris despre Brexit, jurnaliștii de la Libertatea au utilizat cuvinte foarte puternice, în special în titlurile articolelor: ”Mesajul șocant pentru un copil român din Marea Britanie. Val de incidente rasiste după referendum” sau ”Mesaj scandalos pentru români după Brexit” și au umanizat foarte mult știrile: ”David Cameron a plâns după UE”.

Rusia, în afara interesului media

Deși în cursul acestui studiu am urmărit și apariția referințelor la adresa Rusiei și la implicarea sa în această decizie a Marii Britanii, totuși Rusia nu a fost menționată foarte mult în conținutul articolelor din publicațiile românești. Mai exact, din cele 76 de articole, doar șase au conținut referiri la gigantul din Est, cinci dintre acestea fiind publicate în Evenimentul Zilei.

Jurnaliștii de la EvZ au menționat Rusia în contextul în care aceasta ar putea profita să aibă mai multă influență în UE, prin intermediul Germaniei, de care este mai apropiată. De asemenea, un alt articol a avansat ideea că o criză europeană va crea oportunități majore pentru Federația Rusă în dialogul bilateral.

Un sondaj IRES, realizat la trei săptămâni după Referendum și publicat în această săptămână, arată că:

• – 85% dintre cei intervievați au auzit de Referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din UE
• – majoritatea anticipează efecte negative asupra Marii Britanii, dar mai alea asupra Uniunii Europene. Efecte negative vor fi resimțite și de cetățenii români, cred cei intervievați de IRES
• – 9 din 10 cred că România ar trebui să se implice activ în relansarea proiectului european.

Prin urmare, am putea considera că cele trei ziare monitorizate au reflectat modul în care întreaga presă din România s-a poziționat față de Brexit. Pe de altă parte, se poate specula că, în acest caz, modul în care presa, cu ajutorul surselor sale din România și din străinătate, a reflectat un eveniment extern a influențat major percepția publicului asupra consecințelor Brexit-ului, în afara și în interiorul României.

Monitorizarea publicațiilor în cadrul acestui studiu a fost realizată de Antonia Matei, Anamaria Neagu și Oscar Stănciulescu.