Media este ”îngrijorată” de președinția lui Trump, arată un studiu EJO

Învestirea lui Donald J. Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, a fost primită în presa europeană de articole care îl prezintă drept un comandant-suprem imprevizibil, un lider necugetat, sau, în anumite cazuri, un bufon cu maniere enervante. Analiştii, din Regatul Unit până în Ucraina, din Portugalia până în Polonia, sunt îngrijoraţi că Trump va submina relaţiile transatlantice, va slăbi Uniunea Europeană şi va negocia înţelegeri cu Vladimir Putin care vor dăuna ţărilor mici din Europa Centrală şi de Est. O analiză sistematică a Observatorului European de Jurnalism a arătat un nivel de îngrijorare fără precedent în istoria recentă, vizavi de noul preşedinte american.

Viziunile pesimiste sunt echilibrate doar de vocile optimiste ale susţinătorilor Brexit, de tabloidele mari, cum ar fi Bild-ul german, şi de câteva instituţii de presă conservatoare de pe continent. Kai Diekmann, editorul ziarului Bild, explică: „Trump a fost cel mai mare experiment politic de la finalul Războiului Rece. Trump spune lucruri care sunt de neconceput în diplomaţie. Este nepoliticos, este insultător şi este dureros de sincer. Asta poate duce la conflicte sau poate reaprinde conflicte care mocnesc”. De asemenea, câteva instituţii media pro-ruse din Europa de Est au „îmblânzit” ameninţările unui mandat prezidenţial al lui Trump, prezentându-l amiabil pe acesta, ca fiind un „bărbat puternic la Casa Albă”.

Cel mai des însă, media europeană a fost precaută vizavi de preşedinţia lui Trump. După cum scrie Jonathan Freedland în the Guardian, “nimeni nu are nici cea mai vagă idee cu privire la ce va urma. Politicienii, jurnaliştii şi diplomaţii din Statele Unite şi din întreaga lume caută îndrumare, răsfoind cu disperare paginile manualelor. Manuale pline de precedente şi reguli pe care şi le-au însuşit la perfecţiune de-a lungul carierei şi pe care Trump le-a rupt în bucăţi şi le-a pus pe foc cu luni în urmă”.

Observatorul European de Jurnalism a realizat o analiză calitativă de conţinut pe ediţiile print și online ale trei cotidiane din fiecare dintre cele 10 ţări europene plus Statele Unite ale Americii (n.t. în România au fost analizate patru variante online ale unor redacții reprezentative), în perioada 12-18 ianuarie. Sute de articole au fost analizate în publicații reprezentând toate spectrele opiniilor politice. Ţările incluse în studiu sunt: Austria, Germania, Italia, Letonia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România și Ucraina. Pentru a compara perspectiva cu cea americană, un studiu paralel a examinat trei ziare importante din Statele Unite ale Americii şi modul în care acestea au prezentat impactul pe care Trump îl va avea asupra Europei.

În săptămâna dinainte de inaugurare, Donald Trump a dominat agenda publică a publicațiilor europene, setând subiectele de discuţie specifice. Mai întâi prin prima sa conferinţa de presă oficială, în care a declarat: „Rusia va avea un respect mai mare pentru ţara noastră atunci când aceasta va fi condusă de mine, decât a avut când a fost condusă de alţii”. Apoi, a urmat interviul cu The Times şi Bild, care a trimis unde de şoc prin întreg continentul după ce Trump a declarat că NATO este o instituţie „învechită” şi că Uniunea Europeană se va destrăma. „Coşmarul Europei” este un titlu din ziarul german Süddeutsche Zeitung. “Trump distruge Uniunea Europeană” a titrat pe prima pagină în Polonia Gazeta Wyborcza. Iar un analist al cotidianului italian Corriere della Sera a scris: “Europa ar putea fi prima victimă a lui Trump”.

Interviul pentru ziarul german Bild a schimbat tonul mass-media despre Trump

Presa europeană este aproape unanimă în afirmaţia sa că o alianţă Trump-Putin va avea consecinţe dureroase pentru Europa. „Dacă Trump reuşeşte în politica sa rusească, prima victimă va fi Europa: aceasta va fi marginalizată şi îşi va pierde direcţia”, a scris cotidianul quality portughez Público.

Deloc surprinzător, o posibilă apropiere a lui Trump de Rusia a alarmat în mod special presa din Europa Centrală şi de Est. „O înţelegere cu Putin nu va aduce pace (…), ci va face războiul şi mai probabil”, a scris cotidianul leton Latvijas Avize.

În ciuda similarităților negative frapante (sau în cel mai bun caz, neutre) ale tonului transmis de mass-media, unele agenții de știri au exprimat un optimism prudent în ceea ce privește aspectele pozitive ale mandatului de președinte a lui Donald Trump, în special pentru economie. Conform unor analize din ziarele austriece, piețele bursiere ar putea reacționa favorabil la promisiunile de reducere a taxelor și a birocrației, exprimate de Trump. Unii analiști germani și-au exprimat speranța legat de abilitățile de afaceri a lui Trump. În egală măsură, analiștii au subliniat și alternativa în a-l lăsa pe Trump să dicteze regulile de angajare în negocieri. Sugestiile au variat de la o puternică concentrare pe unitatea europeană la recomandări pentru realpolitik (un sistem de politici sau principii bazate mai mult pe o abordare practică decât morală). Allister Heath a scris în Telegraph, un ziar conservator britanic, că „evitarea colaborării cu administrația (Trump) ar fi o eroare catastrofală”.

În mod surprinzător, o parte mică din media s-a concentrat pe posibilele implicaţii ale preşedinţiei lui Trump asupra propriilor lor naţiuni. Problemele interne, precum intensificarea discursurilor de extremă dreapta, şi asemănările dintre Europa şi SUA, cu privire la o deziluzie generală în ceea ce priveşte elitele politice, au primit o atenţie mai mică în cele șapte zile în care a fost realizat studiul. Cu toate acestea, unii analişti au ilustrat potenţiale conexiuni: „După victoria susţinătorilor Brexit şi cea a lui Donald Trump, se pare că orice este posibil în Vest. În acest context, scenariul cu Marine Le Pen câştigând alegerile prezidenţiale [2017] şi, ulterior, un referendum al Franţei pentru ieşirea din Uniunea Europeană nu mai arată ca o născocire a unui nebun”, scrie cel mai important ziar ceh, Mlada fronta Dnes.

Ziarele importante din Statele Unite au acordat, iniţial, puţină atenţie relaţiilor transatlantice. Dar, după comentariile negative ale lui Trump despre Uniunea Europeană şi NATO, media şi-a exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte priorităţile noului preşedinte. The New York Times îi aduce reproșuri lui Trump într-un editorial în care se scrie „respingerea într-un mod dispreţuitor, ca fiind neimportantă, a ideii de integrare europeană şi a celei de a doua pieţe ca mărime din lume înseamnă ignorarea istoriei şi refuzarea viitorului”. Într-un editorial din Washington Post, jurnaliştii au cerut membrilor cabinetului Trump să îl împiedice pe comandantul lor şef să acţioneze pe retorica lui incendiară împotriva integrării europene şi a NATO. „Odată distruse”, se arată în editorial, „alianţele vestice nu vor fi uşor de refăcut”.

Ceea ce urmează este un rezumat al acoperirii media în cele 11 ţări participante la acest studiu.

Europa de Vest

Portugalia

Mass-media portugheză a abordat evenimentele premergătoare ceremoniei de învestire într-un mod neutru, cu puţine comentarii şi analize. Acoperirea mediatică s-a axat pe probleme ca: relaţia dintre SUA şi Rusia (incluzând posibilitatea ridicării sancțiunilor Statelor Unite împotriva Rusiei), critica lui Trump la adresa Europei, în ceea ce priveşte criza refugiaţilor, şi la adresa poziției dominante a economiei germane. Un singur articol s-a axat pe relaţiile bilaterale dintre Portugalia şi Statele Unite. Secretarul portughez de Stat al Afacerilor Externe şi Cooperării a fost citat spunând că a aşteptat administraţia Trump „în linişte” şi are încredere într-o relaţie bilaterală bună. Potenţiale subiecte controversate, cum ar fi bazele militare americane din Azore, nu au fost dezbătute în nici un ziar studiat. A fost însă exprimată îngrijorarea cu privire la apropierea dintre Trump şi Rusia. Publico a afirmat: „Dacă Trump reuşeşte să realizeze proiectul său politic cu Rusia, prima victimă va fi Europa: va fi marginalizată. Va tinde să se dividă”.

”Căpitanul America”, titrează un cotidian portughez

Marea Britanie

Ziarele britanice aşteaptă preşedinţia Trump cu un amestec de neliniște şi scepticism. Titluri precum: „Suntem îndreptăţiţi să ne fie teamă că Trump preia funcţia” (Observer) sau „Uitaţi de sex. Gustul lui Trump pentru ruble i-ar putea distruge președinția” (Mail), a indicat faptul că ziarele, indiferent de spectrul politic, au avut  păreri similare despre noul președinte american. După conferința de presă a lui Trump, articolele au fost în mare măsură caustice, ca și cum politica americană ar fi devenit o farsă, indicând așteptări în general scăzute cu privire la politica SUA din următorii patru ani. Relatările din Mail și Telegraph, cele două ziare de dreapta și pro-Brexit din studiu, au devenit ceva mai pozitive după comentariile lui Trump despre un acord cu Marea Britanie post-Brexit. Mail a spus că este un „impuls enorm pentru Marea Britanie”. The Guardian a fost sceptic, cu toate acestea, un titlu din aceeași zi avertizează: „O afacere Marea Britanie – Trump? Aveți grijă ce vă doriți”.

The Daily Telegraph: este timpul pentru ”realpolitik”

Europa Centrală

Austria

Problemele dominante în ziarele austriece au fost relația lui Trump cu Rusia, viziunea sa privind Uniunea Europeană și NATO, precum și influența sa asupra economiei mondiale, în general, și asupra piețelor europene, în special. Foarte puține dintre articolele conțineau referințe directe la Austria. Presa a afișat o incertitudine considerabilă cu privire la modul în care ar trebui să relateze despre  președintele ales. „Și totuși nimeni nu știe ce va aduce președinția sa”, a scris Der Standard. „Cu cât mai mult postează pe Tweeter, cu atât ne e mai puțin clar”. Mulți comentatori și-au exprimat scepticismul, precum și teama despre ceea ce se va întâmpla din punct de vedere politic. Potrivit publicației Krone, declarațiile lui Trump dintr-un interviu din presa europeană au fost „o lovitură zdrobitoare, care ar putea transforma lumea cu susul în jos”. În același timp, unii comentatori au primit inițiativele economice ale administrației Trump cu optimist moderat.

Germania

Relatările pre-inaugurare din Germania au fost dominate de interviul în exclusivitate a lui Trump din tabloidul Bild, atacul lui Trump la adresa Angelei Merkel și repercusiunile asupra economiei germane. Bild a ilustrat excesiv interviul cu fotografii ale lui Trump. Titlul articolului a fost: „Care este trăsătura mea germană? Îmi place ordinea!” Ziarul conservator FAZ, deși sceptic în multe din relatările despre Trump, a remarcat, de asemenea, faptul că acesta pare să se comporte ca un CEO pentru Statele Unite ale Americii, și, prin diverse afaceri, a vrut să obțină cele mai bune oferte pentru țara sa. „Sinceritatea lui Trump este iritantă și revigorantă în același timp”, a scris autorul articolului. Süddeutsche, publicație mai degrabă de stânga, se așteaptă ca președinția lui Trump să marcheze un nou început al relației SUA – Germania, dar  nu într-un mod bun. „Trump pune sub semnul întrebării ordinea postbelică” titra ziarul într-una din zile, iar o caricatură o arăta pe Merkel pierzând împotriva lui Trump într-un meci de box. Presa germană a exprimat, de asemenea, temeri cu privire la creșterea ideii de re-naționalizare pe întregul continent, dizolvarea UE,  repercusiuni asupra relațiilor cu SUA, dar a menționat și faptul că lui Trump nu îi pasă deloc de Europa.

Italia

Ziarele italiene au relatat despre Trump destul de intens în perioada analizată, în special despre  prima sa conferință de presă și despre acuzațiile de sex. Ziarele analizate au prezentat o combinație de articole de opinie și articole factuale. Relatările s-au concentrat asupra implicațiilor pentru Europa, în special în lumina legăturilor mai strânse cu Rusia. „Europa ar putea fi prima victimă a Trump”, a comentat Corriere della Sera. Corriere della Sera a mai susținut că relația lui Trump cu Rusia ar putea „găsi Europa într-o poziție slabă, pentru ca, astfel, să facă acorduri cu Rusia, în condițiile puse de aceștia”. În timp ce problemele transatlantice au fost de asemenea discutate, implicațiile pentru Italia au fost doar rareori dezbătute. La Repubblica a publicat un editorial al lui Francesco Merlo, care îi compara pe Trump și Berlusconi, dar care s-a concentrat în principal pe scandalurile lor sexuale și mult mai puțin pe implicațiile politice pentru Italia. Il Giornale a fost mai puțin critic cu privire la atitudinea lui Trump față de Vladimir Putin și și-a exprimat speranța că legăturile mai bune cu Rusia ar putea fi benefice.

Europa de Est

Republica Cehă

Mass-media din Cehia a publicat multe articole despre Trump în săptămâna dinaintea ceremoniei de învestire și, în general, tonul acestora a fost neutru. Totuși, au apărut și accente de incertitudine. Cotidianul economic Hospodářské noviny a scris: „Donald Trump își va încheia discursul de investitură cu renumita expresie ‘Așa să-mi ajute Dumnezeu’. (…) Mulți ar putea gândi ‘ar fi mai bine ca Dumnezeu să ajute America și întreaga lume.’” Majoritatea articolelor au tratat problemele transatlantice, dintre Europa și SUA, exprimând totodată un intens sentiment de insecuritate, atât în domeniul politic, cât și în cel economic. Pentru mass-media cehă, ideile lui Trump despre schimbările climatice profilează o amenințare crescândă pentru degradarea mediului înconjurător, iar abordarea sa în problemele de politică externă va conduce spre un mai mare izolaționism al SUA. Ziarele au mai exprimat îngrijorare asupra naționalismului din Europa și populismului din întreaga lume, care ar putea avea consecințe negative pentru democrațiile occidentale au putea duce la ocuparea unor roluri politice și economice mai semnificative de către China și Rusia.

Polonia

Media poloneză a încadrat criticile lui Trump la adresa NATO și UE ca o provocare directă și o amenințare față de Polonia. Aceasta s-a arătat îngrijorată de efectele președinției lui Trump asupra stabilității din Europa Centrală și de Est. Tonul articolelor a devenit cu preponderență negativ după interviul acordat de Trump presei europene. „Aliații SUA sunt îngroziți!” – titrează tabloidul Fakt. „Noul președinte poate face orice. Este Polonia în siguranță?” Apropierea lui Trump de Vladimir Putin și de Rusia a fost discutată pe larg și a provocat neliniște. „În mod clar și cu adevărat”, a scris ziarul conservator Rzeczpospolita, Trump „va destrăma Occidentul pentru a se înțelege cu Vladimir Putin”. Gazeta Wyborcza, cu orientare liberală de stânga, a fost obsedată în mod special de rolul Rusiei, întrebându-se cu ce „mizerii” l-ar putea avea Putin la mână pe Trump.

Gazeta Wyborcza: ”Trump distruge Uniunea”

România

Platformele de știri românești au fost mai puțin preocupate de implicațiile mandatului lui Trump asupra României și mai focalizate pe relațiile internaționale, cu accent pe Rusia, China și Germania. Având în vedere potențialele probleme în arena internațională, perspectiva asupra președinției lui Trump a fost negativă sau neutră. Platforma online de știri hotnews.ro a discutat potențialele strategii americane în ceea ce privește Rusia și repercusiunile economice asupra Germaniei. Platforma de știri quality adevărul.ro a alocat spații ample informațiilor privind opoziția multor artiști americani față de președintele ales. Consecințele asupra situației generale din Europa nu au fost subliniate cu proeminență. De exemplu, cel mai popular site de știri online, stirileprotv.ro, a menționat doar declarația lui Trump că Brexit-ul va fi un „succes” și că el intenționează să semneze un acord comercial cu Marea Britanie. Tabloidul Libertatea i-a oferit lui Trump un tratament cu adevărat tabloid: a evidențiat în fața publicului afacerile acestuia și chiar a sugerat că el ar avea o amantă din România.

Statele baltice și Ucraina

Letonia

Media letonă a fost în principal preocupată de posibilele legături dintre Trump și Rusia, de efectele lor asupra securității transatlantice și de caracterul imprevizibil al conducerii lui Trump. Latvijas Avize a oferit câteva opinii despre alianța dintre Trump și Putin: „înțelegerea cu Putin nu trebuie să submineze securitatea europeană”, „un acord cu Putin nu va aduce pacea… mai degrabă va crește șansa unui război”, „va submina credibilitatea americană în rândul aliaților din Europa și din lume”. În acest context, a fost vizibilă în mod clar o separație editorială între ziarul quality Latvijas Avize și ziarul de limbă rusă Vesti Segodnia. Latvijas Avize a creionat pentru Trump o imagine de păpușă aflată în mâinile Rusiei, în timp ce Vesti Segodnia l-a descris pe Trump drept o persoană neutră și a pus la îndoială legăturile sale de prietenie cu Putin. Cu alte ocazii, Latvijas Avize, datorită vederilor sale conservatoare, nu și-a ascuns simpatiile pentru Trump și stilul său populist. Delfi.lv, cel mai popular site de știri din Letonia, a publicat cele mai multe materiale pe această temă, dar s-a ferit să ia atitudine într-o direcție sau în alta. Unul dintre cele mai cunoscute site-uri online, LB.ua, a criticat aspru elita ucraineană pentru că se dovedește nepregătită pentru președinția lui Trump și pentru impactul potențial al noii administrații americane asupra vieții politice din Ucraina și a conflictul din țară. Unul dintre autori este îngrijorat că „Trump poate decide să reducă o parte din susținerea pe care se bazează statul ucrainean, sau chiar să elimine susținerea SUA”. Ziarul tabloid pro-rus Vesti își arată simpatia pentru Trump și îl portretizează ca pe un om puternic al cărui principal interes este propria lui țară. Ucraina nu este un membru al UE, prin urmare media ucraineană acordă mai puțină atenție problemelor generale europene.

Statele Unite ale Americii

Publicațiile din Statele Unite ale Americii nu au acordat prea multă atenție impactului potențial al președinției lui Trump asupra Europei. Trump nu a menționat Europa în prima sa conferință ca președinte ales. Dar interviul său pentru The Times și Bild a repus chestiunea europeană în centru atenției. „Liderii europeni sunt șocați de lovitura dată de Trump împotriva NATO și EU, existând o teamă pentru o eventuală ruptură transatlantică”, arăta un titlu din Washington Post. The New York Times  scrie: „La începutul erei Trump, o senzație de incertitudine cuprinde mapamondul”. Tabloidul New York Post relatează, „Donald Trump își începe mandatul punând-o pe Cancelarul Germaniei, Angela Merkel – un aliat – pe picior de egalitate cu adversarul Vladimir Putin,  arată Președintele ales într-un nou interviu.” Schimbarea relațiilor cu Rusia a fost un subiect dominant în toată săptămâna de dinainte de ziua învestirii în funcție.

Washington Post se așteaptă ca noul președinte să ”agite” Washington-ul

Publicațiile analizate:

Austria: Kronen Zeitung, Der Standard, Die Presse

Germania: Bild, Süddeutsche Zeitung, Frankfurter Allgemeine Zeitung

Italia: La Repubblica, Il Giornale and Corriere della Sera

Letonia: Latvijas Avīze, Vesti Segodņa, Delfi.lv/Delfi.ru

Marea Britanie: Guardian, Daily and Sunday Telegraph and Daily Mail/Mail on Sunday

Polonia: Gazeta Wyborcza, Rzeczpospolita, Fakt

Portugalia: Público, Jornal de Notícias and Correio da Manhã

Republica Cehă: Blesk; Mladá fronta Dnes; Hospodářské noviny

România: libertatea.ro, adevarul.ro, hotnews.ro, stirileprotv.ro

Ucraina: Den (День), Vesti (Вести), LB.UA

Statele Unite ale Americii: The New York Times, The Washington Post și New York Post

Despre proiect:
“Alarmată, neliniştită, precaută: Media europeană analizează preşedinţia lui Trump” este parte dintr-un proiect de cercetare pe termen lung al Observatorului European de Jurnalism.
Metodologie:
Analiza a fost realizată de 11 universități și institute de cercetare din Europa și din Statele Unite. Cercetătorii au fost rugați să răspundă la următoarele întrebări, pe baza analizei materialelor de presă:

ÎNTREBAREA 1: La ce impact (imediat sau pe termen lung) se așteaptă ziariștii de la președinția lui Trump în țara dumneavoastră? Care sunt oportunitățile și/ sau provocările despre care vorbesc în legătură cu relațiile bilaterale, cu Statele Unite? Se vorbește despre un „efect Trump”?

ÎNTREBAREA 2: Ce consecințe identifică jurnaliștii pentru situația din Europa, în general? Există predicții pentru Uniunea Europeană și/ sau pentru alegerile care urmează în diferitele țări europene? Care sunt principalele subiecte și teme (populism, imigrație, economie etc.) de care sunt interesați atunci când analizează impactul președinției lui Trump?

ÎNTREBAREA 3: Care sunt consecințele la care se așteaptă sau pe care le prezic ziariștii în legătură cu parteneriatul transatlantic, de exemplu NATO, TIPP (Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții). Dacă este menționată Rusia, cum caracterizează redacțiile colaborarea dintre Statele Unite și Europa în lumina deschiderii lui Trump către Vladimir Putin? Ce tip de amenințări și îngrijorări (politice, economice, culturale, militare) sunt menționate?

Compararea rapoartelor de cercetare individuale a pus accent pe identificarea opiniilor, atitudinilor și predicțiilor care, per total, reprezintă temele și așteptările de la administrația Trump și de la impactul acesteia asupra Europei.

Rețeaua EJO

Redactarea articolului: Thomas R. Schmidt, University of Oregon

Contributori:

Tobias Eberwein, Institute for Comparative Media and Communication Studies, Austrian Academy of Sciences, Alpen-Adria-Universität

Sandra Stefanikova și Martina Topinkova, Charles University Prague, EJO Cehia

Tina Bettels-Schwabbauer, Gordon Wüllner, Erich-Brost-Institut TU Dortmund, EJO Germania

Philip Di Salvo, Università della Svizzera italiana, Lugano, EJO în italiană

Liga Ozolina, Turiba University, Riga, EJO Letonia

Adam Szynol, Michał Kuś, Wroclaw University, EJO Polonia

Ana Pinto Martinho, Décio Telo, ISCTE –Institute of Lisbon, EJO Portugalia

Raluca Radu, Antonia Matei, Anamaria Neagu, Marian Popovici & Oscar Stănciulescu, Universitatea din București, EJO Romania

Halyna Budivska, National University of “Kyiv-Mohyla Academy”, Kiev, EJO Ucraina

Caroline Lees, Reuters Institute for the Study of Journalism, University of Oxford

Scott Maier, University of Oregon

Sursa foto: Gage Skidmore, Flickr CC licence