Odată cu dezvoltarea Internetului, din anii `60 şi până în 2013, s-a dezvoltat şi new media. Creşterea numărului de utilizatori ai new media se datorează şi varietăţii tot mai largi de dispozitive conectate la Internet.

Compania independentă de cercetare Mercury Research, în urma unui studiu pentru Intel, a observat că dispozitivele preferate de români pentru conectarea pe reţelele sociale sunt: laptop-ul, ultrabook-ul, smartphone-uri, tabletele şi bineînţeles veteranul PC.

Potrivit site-ului de statistici Socialbakers, cea mai populară reţea de socializare în România este Facebook, cu aproximativ 6 milioane de utilizatori, adică 25,87% din populaţie; 39% din utilizatori postează pe această reţea o dată sau chiar de mai multe ori pe zi.

În general, pe social media, românii postează fotografii personale (38% publică fotografii din vacanţe), opinii şi pe ultimul loc diverse informaţii.

Românii folosesc noile canale de comunicare în masă pentru a se exprima liber şi pentru a relaţiona cu prietenii.

Potrivit aceleiaşi companii de cercetare, Mercury Research, 52% dintre românii care folosesc social media postează pe Internet din dorinţa de a exprima opinii, pentru a face afirmaţii, 39% pentru a se simţi conectaţi cu alte persoane, iar 32% pentru a-i ţine pe ceilalţi conectaţi la evenimentele din viaţa lor.

Mai mult, 30% dintre participanţii la studiu au declarat că postează pe Internet pentru a-şi face prieteni.

Cu toate că putem observa dorinţa nemărginită a românilor de a avea mulţi prieteni, studiile psihologice au arătat că un om nu poate relaţiona într-o zi cu mai mult de 100 de persoane; de aici şi întrebarea: de ce îşi doresc oamenii mulţi prieteni?

Unul dintre răspunsuri ar fi că omului îi place să braveze, să-şi facă o imagine, un „nume” în societate; dar ce ne facem când diferenţa între viaţa virtuală şi viaţa reală este mare?

S-a constatat, de-a lungul evoluţiei Facebook, că viaţa virtuală este mai frumos aspectată decât viaţa reală, de zi cu zi.

Vedem des profiluri de Facebook cu oameni ce au funcţii care nu rezonează şi în realitate, oameni care postează fotografii în care arată mai bine decât în realitate, persoane care se descriu ca fiind mult mai profesionişti sau, mai mult, oameni care pretind (prin intermediul check-in-urilor) că sunt în locuri în care, poate, nu au călcat niciodată; aşadar, asistăm la o „minciună în masă”.

Potrivit Gadget Report România, un studiu recent făcut de cercetătorii Universităţii din Chicago arată că Facebook (verificarea postărilor şi actualizarea stărilor) a devenit pentru unii oameni o dependenţă precum fumatul, de exemplu, iar pentru alţi oameni „reprezintă o tentaţie cel puţin la fel de puternică precum sexul”.

Din spatele ecranului, românii îşi doresc o viaţă mai bună şi o conturează pe Facebook aşa cum vor, însă nu mulţi fac ceva în plus pentru a-şi îmbunătăţii viaţa reală.

Să ne gândim la „minciuna în masă” sau la „minciuna în social media” ca la o problemă în continuă dezvoltare, şi la repercusiunile ei asupra societăţii viitoare.