Un raport emis de Stanford History Education Group arată că tinerii pot fi ușor păcăliți de informațiile care sunt găsite cu ajutorul motorului de căutare Google și de informațiile care apar pe rețelele de socializare. Autorii susțin că studenții fac cu greu diferența între un conținut sponsorizat și informația jurnalistică, adică disting cu greu reclama de articolele de știri. O altă problemă semnalată este faptul că tinerii au dificultăţi în a identifica sursa de informații.

Profesorul Sam Winneburg, unul dintre autorii acestei cercetări, explică : „Mulţi oameni cred că dacă persoanele tinere se descurcă de minune pe reţelele de socializare, ele sunt la fel de  atente în legătură cu informaţiile pe care le găsesc acolo. Rezultatele noastre arată că este exact invers”

Studiul a început în ianuarie 2015, înainte de recentele dezbateri, aprinse, referitoare la ştirile false de pe internet, care este posibil să fi influenţat alegerile prezidenţiale din SUA. Studenţii au fost evaluaţi pe baza mai multor teste, iar obiectivul principal al acestui studiu a fost acela de a-i ajuta să distingă, pe viitor, sursele credibile de cele false.

„Multe materiale didactice datează din 1999”

Cei de la Stanford sunt îngrijoraţi de amploarea acestui fenomen şi susţin că democraţia este în pericol din cauza lejerităţii cu care informaţiile false, despre probleme reale ale societăţii, sunt lăsate să se propage în mediul online.

Joel Breakstone, unul dintre directorii de la Stanford, a declarat că materialele şi cursurile care fac referire la credibilitatea informaţiilor de pe internet trebuie actualizate şi a dat şi un exemplu: „Multe materiale didactice despre credibilitatea surselor web datează din 1999. Internetul s-a schimbat mult de atunci, dar şcolile au rămas ancorate în trecut”. Breakstone a realizat şi un curriculum pentru studierea verdicității unei informații, care îi învaţă pe studenţi cum să evalueze sursele online. A fost un real succes, materialul fiind descărcat de peste 3,5 milioane de ori. Acum este folosit în mai multe unităţi de învăţământ din Statele Unite.

Autorii acestui raport au emis şi o serie de teste pentru studenţi prin care să afle dacă tinerii își pot da seama cine a scris un anumit material şi dacă acea sursă e una credibilă. Experţii au realizat 15 astfel de teste, care se clasifică pe niveluri de vârstă, de la şcoală generală la facultate.

„Studenţii se concentrează mai mult pe conţinutul social media, decât pe surse”

La nivelul de şcoală generală, elevii sunt testaţi pentru abilităţile de bază în social media, precum credibilitatea unor tweeturi sau articole. Într-unul din cazuri, elevii au fost puşi să explice de ce nu au încredere într-un articol despre planificare financiară scris de un director de bancă şi sponsorizat de o bancă. Majoritatea repondenţilor nu au identificat problema ca fiind autorul sau sponsorizarea.

O altă sarcină trasată elevilor din şcoala generală a fost să intre pe pagina publicaţiei Slate. Au fost rugaţi să identifice care texte sunt ştiri şi care sunt reclame. Elevii au reuşit repede să identifice o reclamă tradiţională, care avea şi un cupon cadou, dar, din 203 elevi care au participat, mai mult de 80% au crezut că un advertorial, în care era precizat că este vorba despre „conţinut sponsorizat”, era o ştire adevărată.

La nivel de liceu, unul dintre teste era legat de familiarizarea cu instrumentele de pe reţelele sociale, inclusiv acea bifă albastră care indică dacă un cont al unei publicaţii sau al unei persoane publice este verificat sau nu de Twitter sau Facebook. Elevii au fost rugaţi să evalueze două anunţuri de pe Facebook care anunţau candidatura lui Donald Trump la preşedinţia Statelor Unite. Unul dintre anunţuri a fost de pe adresa verificată a Fox News (cu bifă) şi celălalt de pe un cont care semăna foarte mult cu Fox News. Un sfert dintre repondenţi au recunoscut Fox News datorită bifei albastre, dar peste 30% dintre ei au argumentat că acel cont fals era mai de încredere pentru că avea şi alte elemente grafice incluse:

„Acest lucru indică faptul că studenţii se concentrează mai mult pe conţinutul social media, decât pe surse. În ciuda faptului că petrec mult timp pe reţelele de socializare, mulţi studenţi nu cunosc convenţiile de bază care indică verificarea informaţiei digitale“, susţin autorii studiului.

Evaluările la nivel de facultate s-au concentrat pe teme mai complexe. Cercetătorii le-au cerut studenţilor să evalueze informaţii pe care le-au primit din căutările pe Google. Acest conţinut, cred autorii raportului, este un mix, rezultatele căutării sunt contradictorii şi informaţiile false sunt amestecate cu cele veridice.

Pentru una din sarcini, studenţii au fost nevoiţi să determine dacă Margaret Sanger, o activistă din Statele Unite care a luptat pentru popularizarea metodelor contraceptive, susţinea eutanasia sponsorizată de stat. La o simplă căutare pe Google, o mulţime de site-uri oferă informaţii care se bat cap în cap referitor la acest subiect:

„Când vine vorba de teme cu implicaţi politice, rezultatele sunt şi mai dificil de descifrat. Dar, un student care are cunoştinţe de educaţie digitală va şti să alegă materialele din surse verificate şi care au informaţii corecte”.

Testele au fost realizate în 12 state din SUA. În total, cercetătorii de la Stanford University au analizat 7804 teste de la studenţi.

Un român, „creierul” unuia dintre cele mai influente site-uri cu ştiri false

Statele Unite a fost lovită de isteria ştirilor false anul acesta pe fondul aprigei bătălii pentru preşedinţia ţării dintre Hillary Clinton şi Donald Trump.

Unul dintre site-urile care a cunoscut o creştere fulminantă de trafic în perioada pre-electorală a fost „Ending the Fed”, care publica informaţii false. El a fost creat de un român, pe numele său, Ovidiu Drobotă, conform revistei americane „Inc.”

Quantcast scrie că site-ul a ajuns la 3,3 milioane de vizualizări, iar pagina de Facebook avea înainte de alegeri aproximativ 350.000 de aprecieri. Însă toate ştirile lansate pe această platformă erau false.

Una dintre cele mai populare ştiri a fost lansată în luna august. În material se relata că o cunoscută jurnalistă de la Fox News (post apropiat republicanilor), Megyn Kelly, a fost concediată pentru că ar susţine-o în cursa prezidenţială pe Hillary Clinton. Ştirea a devenit repede virală chiar dacă Facebook a şters-o într-un termen destul de scurt după ce au fost făcute verificări.

O altă ştire care a ajuns la 960.000 de vizualizări, conform Buzzfeed, l-a avut în prim plan pe Papa Francisc, care şi-ar fi declarat susţinerea pentru Donald Trump la preşedinţia SUA. Titlul ştirii: „Pope Francis Shocks World. Endorses Donald Trump for President, releases statement”. Conform americanilor de la Buzzfeed, ştirea cu Papa Francisc, inventată de persoanele din spatele site-ului endingthefed.com, a fost cea mai citită ştire falsă din perioada campaniei electorale.

Revista Inc. a vorbit cu Ovidiu Drobotă. Românul a declarat cum a început totul: „În octombrie 2015 am auzit de Donald Trump și mi-a plăcut. M-am gândit că îl pot ajuta să câștige alegerile cu ajutorul site-ului. De aceea am creat endingthefed.com. Îmi pare rău că am postat știri false, le-am șters, dar la momentul acela nu știam că erau false”, a declarat Drobotă.

Cei de la Buzzfeed au tras o concluzie îngrijorătoare. În ultimele 3 luni ale campaniei electorale din SUA, ştirile false au declanşat mai multe distribuiri, reacţii şi comentarii pe Facebook decât ştirile veridice publicate de cele mai importante instituţii de presă.

Cele mai citite 20 de ştiri false au generat 8.711.000 de reacţii, distribuiri şi comentarii pe Facebook faţă de 7.367.000 cât au generat top 20 de ştiri publicate de New York Times, Washington Post, Huffington Post, NBC News şi alte instituţii de presă de mare prestigiu.

Facebook a luat atitudine prin vocea fondatorului şi principalului său acţionar, Mark Zukerberg. El a declarat că Facebook luptă prin orice mijloace să limiteze numărul de ştiri false distribuite şi vor fi instalate noi sisteme de siguranţă, care să fie mult mai eficiente în această luptă.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/mass-media-sociale-ajutor-suport-1432937/, CC0 Public Domain