Determinarea relației dintre jurnalism și politică revine deseori la vechea dilemă despre ou și găină: cine stabilește agenda cui? Instituțiile media dictează știrile zilei sau politicienii împreună cu acoliții lor din presă sunt cei ce creează știrile?
Centrându-se pe campaniile electorale din Austria, un nou studiu în domeniul Practicii Jurnalistice examinează interdependența dintre instituțiile media și partidele politice și modul în care aceasta a evoluat în timpul ultimelor patru decenii. Joseph Seethaler și Gabriele Melischek, ambii de la Institutul Media Comparate și Studii ale Comunicării din cadrul Academiei de științe din Austria au analizat cinci campanii electorale desfășurate între 1970 și 2008 și analizat dacă și în ce măsură campaniile politice au dat tonul reportajelor de știri.
Rezultatele cercetărilor sugerează o modificare semnificativă în relația dintre instituțiile de știri și partidele politice. Dacă în anii ’70 media servea în principal drept „conduită pentru agendele partidelor”, au devenit mai autonome până în anul 2008, “dictând agendele partidelor politice.”
Seethaler și Melischek au desfășurat o analiză de conținut, examinând 6200 comunicate de presă ale partidelor parlamentare austriece și aproximativ 13700 articole de știri ale unor instituții de știri austriece. Au analizat principalele segmente de știri ale serii și acoperirea segmentului politic, atât din presa tabloidă cât și din cea de calitate.
Autorii scot în evidență că rezultatele din Austria sunt în conformitate cu un trend mai larg al „mediatizării politicii”, un proces mondial în care cerințele media au stabilit parametrii comunicării politice în ultimele decenii. După cum susțin Seethaler și Melischek, politicienii și partidele politice nu doar și-au adaptat această logică media, ci în cele din urmă au și adoptat-o. Drept rezultat, relația a devenit una reciprocă: jurnaliștii primesc subiecte de la partidele politice pe când partidele politice iau indicii de la media.
Puternicul rol al mediei în determinarea problemelor de campanie păstrează interesul sferei politice. Totuși, această logică vine la pachet cu propriul set de limitări. Așa cum observau Seethaler și Melischek referitor la campania austriacă din 2008, „exploatarea oportunistă, pe termen scurt, a problemelor ce sunt actualmente în prim plan, a câștigat importanță. În majoritatea cazurilor, partidele au reușit doar să preia controlul asupra titlurilor principale, și nu să contureze agenda media în totalitatea ei(așa cum se întâmpla în trecut)”.
sursa: http://en.ejo.ch/8782/media_politics/politics-mediatization-austrian-study
