Un studiu de cercetare al Open Society Foundation for Albania (OSFA) oferă, pentru prima dată, o imagine detaliată a discursului principalilor lideri politici și ziarelor pe o serie de aspecte polemice în Albania, bazat pe metode de cercetare științifică.
Raportul analizează discursul dintre cele două personalități politice principale, prim-ministrul Sali Berisha (Partidul Democrat) și președintele Partidului Socialist, Edi Rama, precum și cinci dintre principalele ziare din țară (Panorama, Shekulli, Gazeta Shqip, Mapo și Gazeta Shqiptare), în două perioade – cu 3 luni înainte și la 3 luni după alegerile din 2009 și 2011. Studiul a fost realizat prin metode contemporane şi software pentru analiza de conținut (KWIC și Yoshikoder 7.4). Grupul de lucru a încercat să analizeze: Cum se descriu reciproc Sali Berisha și Edi Rama, și pe ce bază (personalitate, realizări, ideologie)?; În ce măsură discursul fiecărui actor (liderii politici și ziarele) se mulează pe ideologiile respective (stânga și dreapta)?; Cum sunt tratate: femeile, religia și minoritățile, integrarea în UE, precum și instituțiile în discursul principalilor lideri politici și al ziarelor?
Pentru a avea o privire de ansamblu asupra modului în care cei doi lideri politici vorbeau unul despre altul în mod public, grupul de lucru a folosit toate declarațiile oficiale difuzate de către birourile de presă respective în cursul perioadei de studiu, și totodată, plecând de la o serie de cuvinte descriptive găsite în texte, a fost creată o carte de coduri formată din trei categorii: Caracter, Performanță și Afiliere. Fiecare categorie conține cuvinte descriptive utilizate de cei doi lideri politici, cea dintâi constatare fiind aceea că nici unul dintre cei doi nu a folosit nici un cuvânt cu referire la celălalt care ar putea fi considerat “pozitiv”, în timpul perioadei de studiu. Discursul negativ al liderului socialist de stânga despre actualul prim-ministru (și liderul democrat de dreapta) a crescut între 2009 – 2011; criticile referitoare la performanță, și cele referitoare la îndeplinirea funcțiilor lor publice, reprezintă aproximativ 50% din criticile față de adversar, celelalte fiind critici referitoare la caracter sau la afilieri cu conotații negative; discursul negativ a atins punctul culminant în special imediat înainte de alegeri și după alegeri.
Pentru a analiza compatibilitatea ideologică a celor doi lideri și a ziarelor (de dreapta și de stânga), studiul a luat ca punct de plecare cartea de coduri a lui Laver și Garry (2000), care organizează vocabularul de dreapta și de stânga pe categorii, cum ar fi: instituții, legea și ordinea, mediul, aspecte socio-economice și valori. Studiul concluzionează că, exceptând categoriile Mediului și, într-o anumită măsură, a Instituțiilor, vocabularul de dreapta este cel care domină discursul celor doi lideri și al ziarelor. Acest lucru nu înseamnă neapărat că un subiect este de dreapta – ceea ce ne permite studiul să afirmăm este că documentele studiate conțin o mare parte din vocabularul tipic de dreapta, și motivele pot fi două: fie documentul este într-adevăr de dreapta, sau conține critici referitoare la discursul de dreapta. Oricum, discursul liderului de stânga și al ziarelor este în mare măsură deficient de expresii de stânga. În cazul liderului de stânga Rama, și ca urmare a insuficienței discursului de stânga, în comparație cu cel de dreapta și cu tendința care poate fi observată în discurs, acest lucru indică un discurs care tinde mai mult către critici decât găsirea de alternative.
Studiul oferă concluzii importante privind discursul politic referitor la femei, religie și grupuri minoritare. Concret, a existat o creștere în discursul politic privind violența împotriva femeilor, și nu există nici un discurs ofensator față de minorități. Problemele femeilor sunt mai frecvent discutate de către liderul Partidului Socialist, în special în ceea ce privește reprezentarea politică și violența. Liderul de dreapta al Partidului Democrat vorbește mai mult despre religie și minorități. Spre deosebire de personalitățile politice, aproape nici unul dintre ziare nu discută sprijinirea pentru reprezentarea politică a femeilor cu aceeași frecvență precum cea a aspectelor legate de egalitate, în general.
UE și Europa în general, par a fi o prioritate în discursul tuturor – lideri politici și ziare. Dar, în timp ce subiectul despre UE, în general, este discutat frecvent, discursul privind reforme specifice legale legate de integrarea în UE este foarte rar, cu excepția unor reforme electorale și a justiției.
Studiul OSFA de cercetare analizează, de asemenea, discursul privind instituțiile. Criticile privind integritatea instituțiilor, precum și limbajul sfidător sau amenințător la adresa instituțiilor au devenit mai pronunțate în fiecare ziar, la fel ca și declarațiile liderului socialist din opoziție, Rama, în timp ce discursul liderului democrat Berisha aflat la putere a înregistrat o creștere doar în ceea ce privește sfidarea și amenințările. Se poate afirma că ambii adversari – Rama și Berisha -, fie sfidează și amenință instituțiile, sau se acuză reciproc că fac acest lucru.
În ceea ce privește așa-numitele categorii “pozitive” privind tratamentul discursiv politic al instituțiilor, studiul nu poate oferi concluzii relevante în cazul în care grupul de lucru a enumerat cuvinte potențial apreciative asupra instituțiilor. Metodologia utilizată nu permite o distincție între ceea ce ar putea fi solicitări sau promisiuni pentru o integritate mai mare și o mai bună funcționare sau critici. Cu toate acestea, ținând seama de faptul că o parte din aceste cuvinte sunt în fapt critici cu privire la funcționarea și integritatea instituțiilor, principala concluzie este susținută – în Albania, discursul politic privind instituțiile este în principal și preponderent negativ, în special în ceea ce privește integritatea lor.
* Adela Halo este Manager al Programului de Integrare în UE și al Bunei Guvernanțe, OSFA.
În grupul de lucru au colaborat şapte personalități importante pentru analiza discursului: științele politice (Silvana Toska, Adela Halo, Sonila Danaj, Dorina Ndoj), jurnalismul (Sokol Shameti), filosofia (Ani Rusi), și lingvistica (Prof. Emil Lafe).
Pentru rapoartele complete în limba albaneză, vă rugăm să vizitați: www.soros.al
