Este cancelarul Angela Merkel responsibilă pentru cotitura luată de politica energetică germană, sau schimbarea a fost cauzată de jurnaliști?

Această întrebare îi poate ține pe viitorii istorici ocupați, întrucât probabil aceștia nu vor găsi niciodată un răspuns clar. Cercetătorii mass-media Hans Mathias Kepplinger și Richard Lemke (Universitatea din Mainz) oferă primele indicii, după o privire mai atentă, asupra acoperirii mediatice a catastrofei de la Fukushima, în Germania, Elveția, Franța și Marea Britanie, unde criza nucleară din Japonia nu a condus la un punct de cotitură în politica energetică.

Cercetătorii au analizat două ziare mari de calitate și cele mai importante știri TV din fiecare țară, ceea ce i-a condus către descoperirea unei valori de acoperire extrem de diferite printre țări. În primele patru săptămâni ce au urmat accidentului, ziarele germane și știrile TV au avut 577 știri care au tratat subiectul Fukushima, în Elveția au fost 521, în timp ce în Franța au fost doar 319, iar în Marea Britanie numai 271. Astfel, jurnaliștii britanici au dedicat mai puțin de jumătate din atenție acestei catastrofe, comparativ cu ai lor colegi germani.

În mod similar, sunt dramatice și diferențele în evaluarea și caracterizarea evenimentului. Mass-media britanice și franceze și-au dedicat atenția asupra accidentului din Japonia în sine. Mass-media germane și elvețiene și-au concentrat mult mai mult atenția asupra relevanței accidentului pe piața internă. Nouăzeci la sută din știrile media analizate au discutat posibila eliminare a energiei nucleare și interzicerea acesteia. „Fukushima a devenit un semn de avertizare care, ca și consecință, necesită intervenție politică” spune Kepplinger. Conform cercetătorilor, jurnaliștii au solicitat în primul rând declarațiile experților pentru a confirma propriile lor opiniile.

Națiunile analizate sunt în mod similar, destul de departe de Japonia și nu sunt expuse la catastrofe naturale similare, cum ar fi tsunami, centralele de energie nucleară în aceste țări europene având standarde similare de siguranță. În consecință, acoperirea negativă excesivă a subiectului în Germania și Elveția nu poate fi explicată prin “natura evenimentului”, spune Kepplinger. Diferențele de insistență și ton pot fi cel mai probabil explicate prin “percepții și opinii predominante pe termen lung între jurnaliști” în cele patru țări.

Următoarele numere menționate de Kepplinger stimulează o oarecare reconsiderare în ceea ce privește acoperirea mass-media a subiectului Fukushima: cutremurul subacvatic din martie 2011, din Japonia a provocat două catastrofe – “un tsunami extrem care a luat aproximativ 30.000 de vieți omenești, precum și accidentul de la Fukushima, care a provocat trei decese până în prezent și ar putea provoca încă 100 -1000 decese de cancer”.

Birgit Stark, Melanie Magin și Stefan Geiss (de la Universitatea din Mainz) s-au raportat la exagerările foarte diferite din mass-media. Cercetătorii mass-media au analizat modul în care revistele germane de știri Focus, Spiegel și Stern au raportat fenomenul pe rețelele sociale, în presa scrisă și edițiile lor on-line. Ei au observat că jurnaliștii cunoscuți a fi utilizatorii frecvenți ai Twitter-ului, de asemenea, raportează pe această rețea foarte intens. În ceea ce privește frecvența de raportare, Twitter se apropie de Facebook. Dar numai 3% din utilizatorii de Internet din Germania se găsesc pe Twitter, în timp ce Facebook atrage cel puțin 42% din utilizatori. Alte rețele, cum ar fi Stayfriends, Wer-kennt-wen sau Xing – care atrag până la 18% din utilizatorii de germani – sunt abia menționate în comunicările mainstream mass-media analizate.

Astfel, sunt multe exagerări în mass-media tradiționale referitoare la noile media. Gradul de acoperire al rețelelor sociale este în mod clar părtinitor, în cazul în care conținutul mainstream media este comparat cu statisticile “reale” de utilizare. Cu toate acestea, acoperirea media mainstream “captează atenția utilizatorilor mass-media la astfel de subiecte”, conform lui Stark. În cazul în care anumite rețele sunt exagerate sau dacă schimbări sociale specifice sunt prezentate de jurnaliști ca profeții care se auto-împlinesc, acest lucru poate avea un impact real asupra societății.

Această contribuție este rezultatul unui seminar, intitulat “Reflectarea în Mass Media a Jurnalismului și Cercetării Media” desfășurat la Universitatea din Mainz.

Publicat în Schweizer Journalist, Nr. 9+10.