De la plumb la internet

A vorbi despre tranziţia spre democraţie şi tranziţia în presa românească presupune descrierea jaloanelor unui drum parcurs de mass-media, cu destule obstacole şi particularităţi.

 Într-un seminar organizat în 2001 de Institutul „Goethe”, sub titlul „Democraţia şi mass-media în ţările în tranziţie”, consideram acest drum ca fiind „de la plumb la internet – distanţa dintre două moduri de a face presă”.

Poate fi vorba de un sens propriu al acestui drum, de un traseu parcurs în sens tehnologic – de la tipografiile în plumb şi zinc, ce compuneau industria poligrafică românească până în 1989, la sofisticatele tehnologii tipografice de astăzi, în care computerele şi internetul reprezintă, cu adevărat, instrumentele de bază ale mass-media. Citeşte mai mult

Viitorul presei româneşti în 2012 –
o problemă de conţinut

Viitorul presei româneşti în 2012 nu este deloc roz.

În pragul anului electoral, jurnaliştii specializaţi în fenomenul mass media, dar şi comentatorii şi analiştii încearcă să previzioneze tendinţele.

Sunt două probleme care se află în vizorul oamenilor preocupaţi de acest domeniu: pe de o parte evoluţia sau involuţia industriei în termeni de venituri, costuri, investiţii, profit, salarii şi locuri de muncă, deci aspectul material, iar pe de altă parte evoluţia sau involuţia presei ca garant al democraţiei, în termeni de corupţie, influenţe ale politicului sau ale mogulilor, imagine a profesiei, deci aspectul deontologic.

Evident că cele două aspecte sunt strâns legate: nici deontologia fără bani nu este posibilă, practic, pentru teoreticieni şi pentru public, dar nici urmărirea strictă a interesului material şi renunţarea la etică nu sunt opţiuni de luat în considerare pentru majoritatea practicienilor. Citeşte mai mult