Digital News Report 2017 este un studiu al Reuters Institute, care a cuprins peste 70.000 de persoane din 36 de țări.

Chiar dacă internetul și social media au contribuit la scăderea încrederii publicului în media și la răspândirea știrilor false, în multe țări neîncrederea este rezultatul unei profunde polarizări politice și a percepției lipsei de obiectivitate a media în general, relevă Digital News Report pe anul 2017.

Raportul, care se bazează pe datele colectate de la peste 70.000 de persoane din 36 de țări, mai arată că pentru unii oameni există “camere cu ecou” (grupuri online în care părerile și opiniile noastre par a fi repetate de toți ceilalți) și “bule de filtrare” (rezultate ale căutărilor online pe care un algoritm ni le propune, în funcție de profilul nostru digital) create de social media. Totuși, studiul afirmă că utilizatorii de rețele sociale, agregatoare și motoare de căutare sunt expuși la o mai mare diversitate de informație și opinie, din surse mass-media, decât non-utilizatorii.

Perspectiva economică pentru majoritatea companiilor media rămâne extrem de dificilă, dar există și motive de optimism. Creșterea utilizării programelor pentru blocare reclamelor a stagnat, în timp ce numărul de abonamente online pentru știri și donațiile pentru organizații media a crescut în unele țări.

Focus-grupurile realizate de cercetătorii Reuters Institute indică faptul că tot mai mulți utilizatori intenționează să plătească pentru știri în viitor, dacă conținutul este suficient de valoros, convenabil și relevant.

14 rezultate cheie

1. Creșterea utilizării pentru știri a rețelelor sociale se plafonează în anumite piețe, pe măsură ce devin mai populare aplicațiile de mesagerie care oferă mai multă intimitate. Utilizarea WhatsApp pentru distribuirea știrilor a început să rivalizeze Facebook în multe piețe media precum Malaezia (51%), Brazilia (46%) și Spania (32%).

2. Aproape un sfert dintre respondenți (24%) consideră că social media fac o treabă bună în separarea faptelor de ficțiune, în timp ce 40% cred același lucru despre organizațiile de presă. Datele calitative sugerează că utilizatorii au sentimentul că o combinație între lipsa de reguli care guvernează social media și algoritmurile virale încurajează calitatea scăzută a conținutului și ajută știrile false să se răspândească rapid.

3. Există mari diferențe între procentele de încredere în media constatate în toate cele 36 de țări incluse în studiu. Cea mai mare cotă de încredere o are media din Finlanda (63%), iar cea mai scăzută este în Grecia și Coreea de Sud (23%).

4. În multe țări, sondajul a revelat o puternică legătură între procentul de neîncredere în media și percepția asupra orientării politice a acesteia. Este un fapt real mai ales în țări cu nivele înalte de polarizare politică precum Statele Unite, Italia sau Ungaria.

5. Aproape o treime dintre persoanele incluse în studiu (29%) afirmă că adeseori sau cel puțin ocazional evită în mod deliberat știrile. Mulți dintre ei o fac pentru că acestea au un efect negativ asupra stării lor de spirit. Pentru alții motivul este că nu se pot baza pe corectitudinea informațiilor cuprinse în materialele de presă.

6. Utilizarea platformelor mobile este în creștere, depășind accesul la știri prin intermediul computerului în tot mai multe țări. Notificările de știri pe mobil au crescut semnificativ în ultimul an, mai ales în SUA (cu 8 procente mai mult față de anul 2016), Coreea de Sud (+ 7%) și Australia (+ 4%), reprezentând o nouă cale de acces către conținutul informațional. Implicit, sporirea numărului de utilizatori care primesc notificări pe telefonul mobil a produs creștere și în folosirea aplicațiilor de știri.

7. În strânsă legătură cu cele de mai sus, s-a putut observa o creștere semnificativă în utilizarea agregatoarelor de știri, mai ales Apple News, dar și Snapchat Discover, pentru publicul mai tânăr. În ultimul an, ambele aplicații și-au dublat numărul de utilizatori din cadrul publicului lor țintă.

8. Telefoanele inteligente (smartphone) au devenit o sursă importantă de știri atât în interiorul, cât și în exteriorul casei. Tot mai mulți utilizatori de smartphone (46%) citesc știrile când se află în pat, mai mult decât în drumul lor spre locul de muncă.

9. Asistenții digitali inteligenți, activați vocal, precum Echo de la Amazon, se profilează ca o nouă platformă pentru știri, depășind deja utilizarea smartwatch-urilor în SUA și Marea Britanie.

10. În ceea ce privește abonamentele la sursele de știri online, am putut observa o creștere în SUA de la 9 la 16%, împreună cu o triplare a sumelor oferite ca donații, considerat un efect al fenomenului “Trump bump”. (“Trump bump” se referă la creșterea unor indicatori statistici, ca urmare a numirii lui Donald Trump ca președinte al SUA – n. t.). Majoritatea acestor noi plăți a venit din partea tinerilor – un indicator puternic care contrazice ideea că tinerii nu sunt pregătiți să plătească pentru conținutul media online, mai ales pentru știri.

11. În toate țările cuprinse în cercetarea Reuters Institute, numai unul din zece utilizatori (13%) plătește pentru știri online, dar în unele regiuni (țările nordice) sunt mai mulți clienți plătitori decât în altele (Europa de sud și mare parte din Asia).

12. Utilizarea programelor de blocare a reclamelor în browsere a stagnat pe computerele tip desktop (21% din utilizatori) și rămâne scăzută pe smartphone (7%). Mai mult de jumătate dintre cei chestionați au declarat că și-au dezactivat temporar blocarea reclamelor pentru a avea acces la știri: Polonia și Danemarca (57%), Statele Unite (52%).

13. Există noi dovezi că organizațiile de media au dificultăți în a face față platforme de (re)distribuire de informație. Un experiment, care a constat în urmărirea comportamentului online a peste 2000 de utilizatori în Marea Britanie, a condus la concluzia că, în timp ce majoritatea dintre aceștia își amintesc modalitatea prin care au ajuns la o anumită știre (Facebook, Google etc.), mai puțin de jumătate își amintesc numele organizației media la care informația a fost găsită prin motoarele de căutare (37%) sau prin rețelele sociale (47%).

14. Austriecii și elvețienii sunt cei mai atașați de presa tipărită. Germanii și italienii iubesc jurnalele de știri TV, în timp ce latino-americanii primesc știrile prin intermediul rețelelor sociale și al aplicațiilor de chat mai mult decât persoanele din alte părți ale lumii.

Traducere: Oscar Stănciulescu, EJO România

Foto: Coperta studiului Digital News Report 2017 (Reuters Institute, University of Oxford )