Obiectivitatea, echidistanța și imparțialitatea au fost, în mare parte, uitate și lăsate deoparte în timpul campaniilor electorale din 2016, dar și în timpul protestelor antiguvernamentale de la începutul anului 2017. Aceasta a fost una dintre concluziile Raportului FreeEx – Libertatea Presei în România.

”Când viața politică se inflamează presa devine o anexă a actorilor politici”

Mai mult, este de părere Răzvan Martin, unul dintre autorii raportului ”de multe ori în cazul unor evenimente politice majore presa din România își abandonează misiunea, transformându-se în instrument de propagandă al proprietarilor sau al finanțatorilor, intoxicând agenda publică cu discursuri partizane, dezinformări flagrante, amenințări și instigări ce au inflamat atmosfera și așa extrem de tensionată care caracterizează în ultimii ani discursul mediatic”.

Totuși, aceste derapaje nu sunt ocazionale și cauzate doar de evenimente politice majore. Astfel de probleme etice ajung să aibă loc aproape zilnic. Iar, de peste 10 ani, rapoartele FreeEx atrag atenția asupra faptului că discursul mediatic este excesiv politizat.

”Au fost grave probleme cu CNA-ul” – Răzvan Martin

Aceste probleme sunt descrise în raportul FreeEx și se referă mai ales la inactivitatea instituției care a permis și încurajat încălcarea legii, susține Răzvan Martin. ”Zeci de cazuri, unele dintre ele grave, s-au prescris pentru că CNA-ul nu a analizat și nu a intervenit la momentul oportun (sau nu a reușit să se pronunțe în termenii legali). O altă problemă în funcționarea CNA-ului sunt sancțiunile la pachet acordate instituțiilor de presă, ceea ce nu face decât să încurajeze televiziunile să încalce legea. Atâta timp cât ești sancționat pentru trei, patru fapte cu o sancțiune care ar trebui să se aplice pentru fiecare din ele, evident că încurajezi încălcarea legii. Și nivelul foarte scăzut al sancțiunilor. Nu se ajunge decât foarte rar la sancțiuni de peste 100.000 de lei, chiar dacă sunt încălcări ale legii foarte grave. Devine profitabil pentru televiziuni să încalce legea”.

Ce s-ar putea face împotriva derapajelor din media românească? În ceea ce privește presa subordonată intereselor de partid, Răzvan Martin susține că este greu să avem mari așteptări de îmbunătățire a situației. Totuși, în ceea ce privește audio-vizualului, soluția este simplă și constă în intervenția CNA-ului pentru aplicarea legii. Acest lucru ar putea tempera, dacă nu opri abaterile televiziunilor de știri.

Consolidarea instituțiilor publice de media, una dintre soluții

Coperta Raportului FreeEx

O altă rezolvare ar fi întărirea instituțiilor publice de media, nu numai din punct de vedere financiar, ci și structural. Este nevoie de o regândire a modului în care ele trebuie să funcționeze. ”Ne aflăm într-un moment în care există o cerere pe piață pentru o ofertă editorială de serviciu public de media. Este un gol care încearcă să fie umplut în mediul online de tot felul de inițiative jurnalistice care produc presă de calitate, dar care, din păcate nu ajung decât la un public foarte restrâns, din cauza resurselor limitate. Altfel, riscul e ca dezbaterea publică să fie în continuare nu doar contaminată, ci și dirijată de alte interese decât interesul public. Dezbaterea publică în care ar trebui să avem pe un teren neutru diverse opinii din societate la noi e contaminată din start de interesele personale ale celor care influențează cel mai puternic discursul public și agenda publică” (Răzvan Martin).

Raportul FreeEx reamintește faptul că 2016 a fost un an cu probleme pentru instituțiile media publice. Procurorii au descins atât la TVR, cât și la SRR, pentru a investiga infracțiuni economice, taxa radio-tv a fost eliminată în ciuda avertismentelor din partea societății civile, a politicienilor sau demnitarilor, anumiți jurnaliști SRR au fost hărțuiți de conducerea SRR, în timp ce TVR a fost acuzată de cenzurată pentru nedifuzarea unui interviul cu premierul din acel moment, Dacian Cioloș.

În România există fake news dinainte de 89

Răzvan Martin glumește și spune că la noi știrile false nu sunt neapărat o noutate cauzată de tehnologie și de social media, ci fake news există dinainte de 1989. Totuși, raportul FreeEx atrage atenția asupra faptului că fenomenul știrilor false a contaminat spațiul media românesc. De exemplu,  în  timpul  protestelor  de  la începutul lui 2017, anumite televiziuni au lansat informații neverificate care susțineau că manifestările ar fi fost finanțate de George Soros sau de companiile multinaționale cu sediul în România sau că protestele ar fi fost, de fapt, o lovitură de stat.

Există totuși soluții pentru diminuarea acestui fenomen. În primul rând, în audio-vizual CNA-ul ar putea și ar trebui să intervină mai des și mai prompt atunci când au loc dezinformări sau manipulări. Pentru spațiul online, soluția propusă de Răzvan Martin este una cu efecte pe termen mediu și lung: o mai bună educație media. Inițierea în ceea ce privește noile tehnologii ar trebui începută cât mai devreme din timpul școlii sau chiar de la grădiniță.

În fine, de mare ajutor în acest sens ar fi existența unui serviciu public de media independent care să impună standarde pentru ca oamenii să aibă un reper despre ce înseamnă jurnalism de calitate. ”La noi asta s-a pierdut”, este de părere Răzvan Martin. ”Și în alte țări există fake news, chiar la englezi avem exemple recente, dar există și BBC-ul acolo. La noi un acest tip de reper lipsește. Inițiative de calitate recente sunt și aduc un aer proaspăt în presă, dar din păcate nu ajung la un public suficient de larg astfel încât să aibă și un impact asupra agendei publice, asupra opiniei publice. De aceea media publice ar putea umple acest gol”.

Presa de calitate are nevoie de susținere

Raportul FreeEx remarcă faptul că în 2016 a continuat ascensiunea  presei  de  calitate, în special în ceea ce privește jurnalismul de investigație, dar și zona de reportaje. Totuși, piața media românească continuă să aibă probleme financiare, chiar dacă au trecut mai mulți ani de la criza economică, iar ”astfel de proiecte jurnalistice sunt greu finanțabile și e aproape imposibil să devină centre de profit, să se auto-susțină, așa că este nevoie de o intervenție la nivel de politici publice care să sprijine media de calitate, poate pe modelul AFCN-ului (Administrația Fondului Cultural Național) sau CNC-ului (Centrul Național al Cinematografiei)”, susține Răzvan Martin

Raportul FreeEx a fost realizat de către o echipă ActiveWatch.   Raportul integral poate fi găsit aici.

Photo credit: ActiveWatch (coperta Raportului FreeEx)