O revistă web germană a creat un nou tip de forum pentru a discuta despre mass-media și oferă burse tinerilor jurnaliști inovatori pentru a descoperi noi modalități de raportare. Observatorul European de Jurnalism raportează.

Timp de mai mult de un deceniu, editorii germani au transferat în mod constant secțiuni de știri dedicate evaluării și criticii mass-media. Dacă comentarii mass-media reușesc să se strecoare în ziare sau reviste, acestea sunt de multe ori transferate la secțiunile de afaceri sau umbrite de știri economice ample. Bugetele diminuate sunt în mare parte de vină pentru produsele de știri micșorate, însă nici faptul că jurnaliștii germani nu sunt dornici să critice jurnalismul german nu ajută.

Într-un efort de a revigora reflecția critică asupra mass-media germane și jurnalismului, un grup de 8 reporteri, cadre didactice universitare și bloggeri au înființat VOCER – o revistă web și unul dintre primele proiecte non-profit al jurnalismului de internet din Germania. Robert Bongen (redactor de politică internă, la televiziunea NDR), Johannes KRAM (strateg de marketing, autor), Leif Kramp (ZeMKI, Universitatea din Bremen), Ulrike Langer (ziarist mass-media și blogger), Iris Ockenfels (autor și editor, NDR revista mass-media Zapp), Alexander von Streit (redactor-șef, Wired Germania), Janko Tietz (editor de afaceri, Der Spiegel) și Stephan Weicher (Universitatea Macromedia pentru Media și Comunicare) au creat VOCER.

O conferință recentă la Evangelische Journalistenschule în Berlin, organizată de MediaAcT – un proiect de cercetare comparativă asupra sistemelor de mass-media din statele membre ale UE – s-a axat pe rezultatele unui studiu internațional în care s-a constatat că jurnaliștii germani rareori și-au evaluat/criticat colegii, și sunt, de asemenea, de puține ori criticați de către superiorii lor. VOCER vrea să schimbe această cultură de complacere din mass-media.

Combinând un design elegant, cu un spectru de idei creative, orientate spre mass-media, VOCER oferă o platformă on-line pentru discuții privind o serie de probleme mass-media din Germania și nu numai. Scriitorii ei – jurnaliști, avocați, oameni de știință, designeri, dezvoltatori – aduc o diversitate de opinii și de experiență. “Nu este doar o revistă în care vom publica ce scriu autorii”, spune Carolin Neumann, redactor-șef la VOCER. “Este un think tank/laborator de idei, o rețea. Scopul nostru nu este acela de a publica pur și simplu gânduri cu privire la jurnalism, ci de a construi o rețea în care jurnalismul poate crește și poate fi discutat”.

VOCER nu are scopul de a ține pasul cu un ritm rapid al ciclului mass-media sau de a concura cu buletinele de știri. “Există o mulțime de blog-uri în Germania, care fac o treabă bună criticând mass-media, disecând producției de zi cu zi. De exemplu, există bloguri despre erorile constatate în Bild Zeitung, dedicate trecerii prin materiale și analizării propriilor greșeli”, explică Neumann. Cu toate acestea VOCER favorizează o ideologie a știrilor mai lentă. “S-ar putea să fim lenți, prin comparație, dar asta face parte din conceptul nostru”.

VOCER inovează

Deși înființată de doar doi ani, unul dintre obiectivele principale ale revistei VOCER este de a promova tinere talente în domeniul digital. Cu acest obiectiv menționat, la începutul acestui an VOCER a lansat Laboratorul Media de Inovare – un program pilot de burse conceput pentru a sprijini noi talente în mass-media. Esența Laboratorului Media de Inovare este să ofere persoanelor cu vârsta între 20 – 39 ani, posibilitatea de a experimenta modele de afaceri Web 2.0. “Suntem în căutare de jurnaliști, dar suntem, de asemenea, în căutare de creatori de concepte, oameni de social media, juriști cu trecut în mass-media, programatori, designeri mass-media – în principiu, persoanele care doresc să dezvolte inovația jurnalistică”, spune Neumann. Și cum Berlinul continuă să-și păstreze titlul de unul dintre orașele cu cele mai rapide creșteri ale comunităților companiilor din lume, nu e de mirare că oferta VOCER a fost primită cu o mulțime de propuneri creative, multe venind din capitala germană.

În timp ce Laboratorul Media de Inovare solicită un nivel de expertiză jurnalistică, camaraderia nu este limitată pentru cei cu pedigree în știri. Candidații primesc 3.000 de euro pe parcursul a șase luni, timp în care trebuie să exploreze idei cu sprijinul VOCER. Speranța este că, odată demarate, astfel de proiecte ar putea servi drept un impuls în ajutarea reinventării elementelor sectorului mass-media. Primul apel pentru propuneri de proiecte a atras aproape 60 de aplicații, din care echipa VOCER a ales în final șase echipe.

Programul este încă “oficial” în curs de desfășurare, astfel primul lot de planuri ale Laboratorului Media de Inovare include:

• Un proiect de jurnalism de date numit Rechtes Land, care cercetează trecutul și prezentul Germaniei de dreapta extremistă.
• O rețea pentru corespondenții străini care combină elemente ale site-ului pentru călătorii CouchSurfing cu ceva asemănător cu o rețea fixă care vizează conectarea corespondenților cu membrii comunității locale.
• st_ry. deine doku, un proiect de jurnalism conceput pentru a implica publicul în reportajul Web-TV.
• Un muzeu Web multimedia care urmărește cursul istoriei europene din trecut până în prezent, subliniind legăturile dintre europeni.
• 2470 Media, un proiect care vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru jurnaliștii din mass-media digitale, cu scopul de a crea un instrument deschis pentru public pentru a spori știrile on-line.
• O inițiativă de a conecta jurnaliștii vorbitori de limbă germană din străinătate cu cititorii la domiciliu prin externalizare către public, începând din această vară cu jurnaliștii al căror sediu este în Brazilia.

Detaliile despre proiectele vor fi actualizate pe site-ul vocermedialab.org, și o nouă rundă de candidați vor fi anunțați în toamna următoare.

În sens restrâns, programe ca Laboratorul Media de Inovare oferă tinerilor gânditori spațiu de experimentare. Cu toate acestea într-un sens mai larg, proiecte de colaborare, multidisciplinare oferă o alternativă constructivă privind soluționarea problemelor în domeniul jurnalismului contemporan prin (1), recunoașterea că problemele există și (2) oportunitățile pe care le oferă în elaborarea instrumentelor necesare pentru a asigura proliferarea jurnalismului de calitate.