Jurnaliștii și activiștii sociali din Ucraina luptă împotriva a ceea ce ei susțin că este o relatare distorsionată și incorectă a afacerilor naționale, fabricată de mass-media rusească.
Mass-media ucrainiană a început să întocmească liste ale minciunilor (susțin ei) ce circulă în presa rusească. Directorii de vârf ai câtorva companii mediatice ucrainiene au trimis o scrisoare către omologii lor ruși în care le cer acestora să dea dovadă de obiectivitate în modul în care prezintă evenimentele din Ucraina.
Un nou proiect externalizat spre mase, StopFake, a fost creat cu scopul de a face din acesta o unitate rapidă de contracarare, de corectare a relatărilor incorecte referitoare la evenimentele din Ucraina pe timpul crizei din Crimeea. Situl a fost creat de absolvenții școlii de Jurnalism Mohyla – unul dintre partenerii rețelei Observatorului European de Jurnalism – și ai programului Viitorul Digital al Jurnalismului. Situl este în limba rusă și în limba engleză. Versiunea rusească are ca public țintă vorbitorii de limbă rusă din Ucraina și din regiune, care ar putea urmări în mod obișnuit programele de știri rusești, pe când pagina în limba engleză se adresează reporterilor occidentali și altor părți interesate.
Situl face parte dintr-o campanie de mai mare anvergură: pe 5 martie, principalele ONG-uri din Ucraina au publicat un apel către presa străină prin care le solicitau jurnaliștilor străini să fie circumspecți cu privire la propaganda anti-ucrainiană dusă de Kremlin, susținând că mare parte din cele relatate de către mass-media din Rusia referitor la Ucraina sunt neadevăruri.
De exemplu, un post de televiziune din Rusia susținea că mulțimi de ucrainieni fug din țară pentru a căuta refugiu în Rusia. Pentru a ilustra asta, reporterii au arătat șiruri lungi de mașini la granița dintre Ucraina și Rusia. S-a dovedit, însă, că imaginile fuseseră filmate la granița dintre Ucraina și Polonia – în videoclip se poate vedea numele punctului de trecere Shehyni. Un alt canal TV, Russia 24, a prezentat imagini ale protestatarilor din centrul Kievului, susținând însă că imaginile sunt din Simferopol, capitala regiunii Crimeea.
Presa rusească a prezentat protestatarii drept ‘radicali’ și ‘extremiști’ și au afirmat în repetate rânduri că radicalii de extremă dreaptă sunt cei ce generează violențele. Atunci când tensiunile s-au mutat din Kiev înspre Crimeea, reprezentarea evenimentelor în mass-media a căpătat un caracter mai partizan.
Mulți jurnaliști ucrainieni sunt îngrijorați că presa rusească ar putea avea un efect și asupra opiniei publice occidentale. Mai precis, ei susțin că ideea conform căreia protestele din Ucraina sunt orchestrate de grupuri de extremă dreaptă este incorectă, conform multor cercetători ce studiază naționalismul ucrainian, dar cu toate acestea rămâne o temă predominantă în reprezentarea din mass-media occidentală a evenimentelor din Ucraina.
Auto-proclamatele autorități pro-ruse din Crimeea deja au întrerupt semnalul câtorva canale TV din Ucraina, înlocuindu-le cu canale rusești, pe când câțiva politicieni ucrainieni au sugerat de curând că statul ar trebui să întrerupă transmiterea canalelor rusești în Ucraina.
Lanet, un furnizor de cablu și internet din Kiev, deja pare să fi renunțat la trei stații TV rusești pentru că acestea “difuzau propagandă agresivă, îndemnând la război și diseminând ură”
Acest impas ar putea avea drept rezultat accesul telespectatorilor la mai puține informații, mai degrabă decât la informații mai complete.
sursa: http://en.ejo.ch/8645/media_politics/russian-media-ukraine-battle-news
