Doisprezece morți într-o redacție, mulți răniți. Majoritatea dintre ei lucrau pentru Charlie Hebdo, o revistă satirică, cu sediul la Paris. Scriau și compuneau știrile pentru a fi publicate. Și-au găsit moartea în timpul primei reuniuni editoriale a anului.

După atacul Charlie Hebdo, pe 7 ianuarie, 2015, Franța s-atrezit într-o atmosferă de groază. A fost un început de an șocant pentru țară, în special pentru jurnalism, libertatea de exprimare și libertatea de caricaturi.

Cunoscând această situație tragică, există șase scenarii posibile pentru jurnalismul din Franța: afișarea solidarității, un schimb cu telefonul, o luptă contra mesajelor ”push”, o ecuație complicată între Internet și TV, revenirea buletinului de știri și mai multă inteligență ficitivă în cadrul știrilor.

Afișarea solidarității

Ziarul Liberation i-a primit pe supraviețuitorii de la Charlie Hebdo în propriile  birouri, publicația  French State le-a dat un milion de euro pentru a-i ajuta să publice următoarea ediție, iar France Television, Radio France și grupul Lagardere le-au oferit resurselelor financiare, resursele lor umane și canalele lor, pentru a-i ajuta. ”Pentru că stiloul învinge mereu cruzimea. Pentru că libertatea este un drept universal. Pentru că ne susțineți, Charlie va fi lansat săptămâna viitoare!”, a anunțat site-ul Charlie Hebdo, reproiectat acum, în negru. Ultimul număr cuprinde imagini realizate de caricaturiști morți, precum  Tignous, Charb, Cabu, Wolinski.  Un fel de a spune că libertatea de caricaturi nu este moartă.

Trecerea pe mobil

”Pe Internet, piața a crescut deja, în timp ce, pe mobil, utilizările explodează.”, a declarat Antoine Clément, fostul director general executiv adjunct, al Next Interactive, în timpul evenimentuluiAssises du journalisme, desfășurat la Metz, în octombrie 2014. Cifrele susțin ideea sa. În Franța, 75% dintre aplicații au înregistrat o creștere uriașă a traficului, în timp ce 60% dintre site-uri au cunoscut o scădere, potrivit unui studiu AT pe Internet.

Jumătate din traficul L’Equipe-ului provine de la telefonul mobil, conform directorului editor al publicației, Fabrice Jouhaud.

În cazul publicațieiLe Monde, au trecut doi ani, de când mobilul învingevarianta de internet Web, în ceea ce privește vizualizările paginilor. Acum, că 43% din populația Franței, folosește mobilul (smartphones și telefoane obișnuite) pentru a naviga pe Internet, editorii francezi ar trebui, să știe, de unde o să le provină audiența consumatoare de știri.

În concluzie, în 2015, nu va mai fi nevoie de cineva care să-i atace pe Internet. De fapt, ar fi mai bine să fie ignorată această procedură veche, pentru a vă concentra pe calitățile telefoanelor mobile, așa cum Bret Taylor, fostul director tehnic al Facebook-ului, a zis în 2012: ”Versiunea Facebook pentru mobil este versiunea Facebook-ului Mark Zuckerberg pe care l-ar fi făcut în camera lui de cămin, la Harvard, în cazul în care, tehnologia a existat la acel moment.”

Lupta împotriva notificărilor push

Luni, 22 decembrie, 2014, am primit pe mobil: nouă știri de ultimă oră, ”notificări push” de la  BFTM TV, opt de la Le Point , opt la de la Le Figaro,  patru de la Le Monde, patru de la France TV Info,  cinci de la Europe 1,  opt de la  L’Express, șapte de la  France Info.  Aceea nu a fost tocmai o zi bună. Numărul mare de notificări arată lupta redacțiilor franceze pentru a acoperi ecranele mobilelor utilizatorilor.

În 2014, utilizatorii din întreaga lume care activeză pushau o frecvență de reîmprospătare a imaginii apoape de trei ori mai mare în comparație cu aceia care dezactiveazăpush”, potrivit unui studiu făcut de Localytics.Această strategie este importantă, în ciuda așteptărilor, și-n Franța. Credem că o singură notificare push poate genera de la 20 mii până la 30 mii de vizualizări la o aplicație de știri, cum ar cazul publicațieiLe Monde , cu condiția, să nu fie trimisă întâmplător.

Aceasta este o provocare uriașă pentru redacțiile franceze. Ele trebuie să înțeleagă nevoile cititorilor lor, pentru a-și segmenta audiența în categorii variate, la fel, și pentru a le personaliza notificările push și a le trimite în momentul potrivit al zilei. Acest lucru va crește gradul de implicare și construirea de legături puternice, și de incredere, între jurnaliști și cititori.

Echilibrarea complicată dintre Internet și TV

Vom vedea într-o zi un program de știri care ar putea combina cultura digitală cu editarea TV ?

În Franța există mai multe modele de difuzare în direct, provenind de pe Internet, cum ar fi Le Point quotidien pe France 4 prin Vice News . Oricum, nu este ca rock”n roll, așa cum ne-am fi putut aștepta: ”Internetul este gratis, deschis, lipsit de griji, rebel. Televizorul este opusul: calibrat, strict, instituțional. Trebuie să oprim amestecul dintre apă și foc”, a declarat Cyrille de Lasteyrie care a realizat diferite emisiuni pentru France 5.

Producătorii de televiziune franceză nu sunt dornici de a schimba, în ciuda transformării erei digitale. Acest lucru, poate, e din cauză că, televiziune ”rămâne suportul preferat de a vedea emisiuni-în direct (93% din populația Franței au folosit-o așa cum este)” în sufragerie, potrivit raportului Crédoc. (Centrul francez de cercetare în condiții de viață).

Dar, ”avem nevoie cu siguranță să dezvoltăm o nouă denumire care să se potrivească cu platforma noastră multiplă, cu acoperirea multiplă mondială”, Roy Sekoff, președinte al HuffPost Live, implorat pe Mashable.

”Internet, televiziune, nu mai contează nimic acum: oamenii privesc doar ecrane” , a încheiat Mouloud Achour, producătorul platformei Clique.TV, care înainte a fost o emisiune TV.

Buletinul de știrirevine

Ne-am gândit că acest format era vechi. Dar, se pare că, buletinele de știri revin în 2015. De la Time to Sigh Off la Brief.me , proiectul lansat recent de Laurent Mauriac, înaintea publicaţiilorLiberation  şi Rue89, ştirile pot fitrimiseprin mail. Acest lucru permite utilizatorilor, bombardațişi uneori,agasați de un flux continuu de ştiri, să aibă un „moment de încetinire”: vor putea accesa cele mai importante ştiri , personalizatepentru ei, nici mai târziu, nici mai devreme, la o oră stabilită de ei înşişi – oricând doresc să dechidă mailul. „Acest lucru este ceea ce avem nevoie, poate mai mult decât am avut vreodată., a scris Mathew Ingram pe Gigaom.

Acum provocarea este că, „cu cât devii mai cuprinzător,cu atât deviimai puţin valoros pentru fiecare cititor în parte (…). Deci, ce faceți dacă sunteți un suport media mai cuprinzător,precum un ziar ? Gândiţi-vă la toate avantajele nișeiși micro-rubricile pe care le puteţi împărțiîn cuprinsul vostru, și găsiți o modalitate prin caresă instalați o voceşi un curator inteligent în spatele ei,”a scris Ingram.

Mai multă inteligenţă fictivă

Roboţi care pot vorbi ca un reporter TV , clipuri gata în cinci minute  – pe când un om are nevoie de 20 de minute pentru a face acelaşi lucru – algoritmuri capabile să selecteze şi producă conţinutul. Ştirile se pot bazape inteligenţa fictivă în fiecare domeniu, iar jurnaliştii ar trebui, să se obişnuiască, să vadă roboţii ca pe nişte colegi.

În Statele Unite, Frobes şi The Los Angeles Times au publicat pe platformele lor, articole scrise de roboţi, dar Franţa s-a arătat mai rezervată faţă de acest subiect, până acum, folosind doar roboți pe rețele de socizalizare.

France TV Info au încercat cu un”motor de căutare” Twitter să ajute votanţii să afle reultatele alegerilor electorale locale din martie 2014, imediat ce erau disponibile. În mod asemănător, cei de la L‘Equipeşi-au folosit „numărătoarea automată” pentru a furnizaultimele ştiri şi scoruri din fotbal. Emanuel Mentecer, directorul comunităţii L‘Equipe, a spus că acest motor de căutare ar putea generatrafic din rețelele de socializare (când  „numărătoarea automată” a fost lansată în Noiembrie 2014, l‘equiope a avut între 50 şi 70 milioane de vizitatori lunar, unul până la două milioane, provenindnumai de la Twitter. „Motorul de căutare”ar putea de asemenea, să ușureze munca echipei (umană) – există 10 mii de menționări ale @lequipe, pe Twitter, înfiecarelună, dintre care 70%  au legătură cufotbalul.

Ce urmează?  L‘Equipese gândeşte la o numărătoare automatăși pentru rugby. Iarmarile canale TV, precum, France Television sau TF1 şi-ar putea prelucra formatele cu Wibbitz astfel încât, să producă știri în directaproape în timp real.

sursa text:  8 prédictions pour le journalisme en 2015, Slate.fr http://blog.slate.fr/labo-journalisme-sciences-po/2014/12/25/8-predictions-pour-le-journalisme-en-2015/

sursa foto: Flickr/Creative Commons/valentinacala