Blogurile  polarizează. Fie sunt lăudate cu euforie, fie sunt criticate aspru și etichetate ca “fleacuri comunicaționale”. Jurnaliștii profesioniști îi văd adesea pe bloggeri ca pe niște simpli amatori. Dar cât de mult diferă de fapt jurnaliștii și bloggerii, și în ce aspecte se aseamănă? Un studiu în derulare la Otto Brenner Foundation încearcă să răspundă acestor întrebări.

Olaf Hoffjann și Oliver Haidukiewicz de la Universitatea de Științe Aplicate Ostfalia au făcut un sondaj pe 936 de jurnaliști profesioniști și 463 de bloggeri jurnaliști, precum și 156 de utilizatori online. În plus, au realizat interviuri cu 20 de bloggeri. Autorii studiului îi consideră drept jurnaliști atât pe cei care lucrează pentru canalele media tradiționale , cât și pe cei care scriu pentru bloguri; dar de dragul diferențierii, cele două categorii vor fi denumite în continuare “bloggeri” și “jurnaliști profesioniști”.

Rezultatele pe scurt:

1.      Relevanța

Jurnaliștii consideră că blogerii sunt prea puțin relevanți din punct de vedere jurnalistic. O treime dintre jurnaliști cred că blogurile nu diseminează informații relevante. De partea cealaltă, bloggerii îi văd pe jurnaliști ca valoroși, și cred că aceștia raportează știrile în mod critic. Ambele categorii sunt de acord că succesul crescând al blogurilor arată că publicul este nemulțumit de media tradiționale.

2.      Educația și profesionalismul

Studiul arată că bloggerii au în general mai puține studii despre tehnicile și teoriile ziaristicii decât jurnaliștii profesioniști. Totuși, un blogger din șapte a studiat științele comunicării. Internshipurile în domeniul jurnalismului sunt rare în rândul bloggerilor.

Un blogger din trei poate fi clasificat drept “profesionist”, cu condiția să lucreze mai mult de 20 de ore pe săptămână și să câștige un venit pentru munca sa. Cu toate acestea, studiul lui Hoffjann și Haidukiewicz arată că în general acești bloggeri profesioniști  muncesc mult pentru un venit mic.

Spre deosebire de jurnaliștii profesioniști, bloggerii apelează rar la surse din afara mediului online pentru cercetare. În schimb, ei investesc mai mult timp în marketing.

3.      Obiectivele

Atât jurnaliștii profesioniști cât și bloggerii doresc să disemineze informații. Însă bloggerii se concentrează în mare parte pe divertisment (1/3), iar jurnaliștii doresc cel mai adesea să controleze și să critice informațiile (40%).

Ambele categorii sunt de acord asupra criteriilor de bază ale calității: corectitudine, credibilitate, independență,  competență în a explica chestiuni complexe. Jurnaliștii profesioniști apreciază raportarea neutră mai mult decât bloggerii, care se concentrează mai degrabă pe un conținut personal și literar.

4.      Calitatea

Autorii fac diferența între criteriile de calitate funcționale, normative (precum relevanța, corectitudinea, caracterul actual) și criteriile de calitate orientate către public (apropierea, divertismentul). În timp ce jurnaliștii pun criteriile din prima categorie pe primul loc ca importanță, bloggerii acordă mai multă atenție celui de-al doilea tip de criterii.

5.      Participarea

Bloggerii investesc mai mult timp în interacțiunea cu publicul, de exemplu prin comentariile de pe blog. Legătura cu cititorii este mult mai importantă pentru ei decât pentru jurnaliștii profesioniști. Cu toate acestea, chiar și în cazul blogurilor se poate observa că numai câțiva utilizatori folosesc funcțiile de participare disponibile online.

6.      Atitudinea față de PR

Atât blogerii cât și jurnaliștii profesioniști se plâng de calitatea slabă a comunicatelor de presă din partea instituțiilor și organismelor oficiale. Bloggerii critică faptul că nu li se acordă totdeauna acces la conferințele de presă, deși consideră că gradul de acceptare le este în creștere.

7.      Publicitatea ascunsă

Bloggerii sunt adesea acuzați de publicitate ascunsă. Studiul arată că de fapt ei declară conținutul plătit (91,6%) la fel de des ca și jurnaliștii (91,7%).  Cu toate acestea, autorii cred că așteptările sociale ar fi putut influența răspunsurile bloggerilor la întrebări. În special conținutul pe YouTube și Instagram s-ar putea să includă mai multă publicitate ascunsă decât arată cifrele.

În plus, studiul arată că bloggerii se confruntă cu un conflict de roluri mai puternic între angajamentul față de public și nevoia de a obține publicitate. În cazul publicațiilor tradiționale, separarea dintre redacțiile de știri și editori creează mai multă distanță. Unii bloggeri apelează la prestatori de servicii externi pentru marketing. 93,1% dintre bloggeri declară că nu acceptă publicitatea care nu se încadrează în linia editorială, chiar dacă astfel riscă să primească mai puțini bani. Doar 65,7% dintre jurnaliștii profesioniști au aceeași atitudine.

8.      Asemănări

Studiul arată că, în unele aspecte, jurnaliștii profesioniști și bloggerii sunt mult mai similari decât ne-am fi așteptat. De exemplu, un jurnalist și un blogger care lucrează pe același subiect se aseamănă mai mult decât doi jurnaliști sau doi bloggeri care lucrează pe subiecte diferite.

Bloggerii și jurnaliștii profesioniști ce se ocupă de politică se aseamănă prin faptul că pun pe primul loc  funcția de control și critică mai mult decât colegii lor (indiferent de categoria din care fac parte). În același timp, bloggerii sau profesioniștii care scriu despre modă se axează mai mult pe divertisment decât colegii lor.

9.      Concurența

Conform autorilor, bloggerii nu reprezintă momentan o competiție serioasă pentru jurnaliștii profesioniști. Cel mai mare site de știri politice din Germania (faz.net) are o audiență de 50 de ori mai mare decât cel mai mare blog de politică (netzpolitik.org).

Domeniul modei este singurul în care publicul (îndeosebi cel tânăr) preferă blogurile ofertei jurnalistice tradiționale.

Perspective

Hoffjann și Haidukiewicz sugerează că, având în vedere creșterea în popularitate a social media și a internetului în general, un viitor studiu similar ar putea avea rezultate foarte diferite. Până la momentul actual, blogurile sunt dezavantajate din punctul de vedere economic, deoarece încă nu au găsit modele de business durabile. Ca urmare, autorii cred că nici în viitorul apropiat bloggerii nu vor deveni rivali serioși pentru jurnaliștii profesioniști – decât, poate, în domenii specializate precum modă, călătorii sau tehnologie.

Studiul poate fi descărcat în întregime în limba germană de pe site-ul Otto Brenner Stiftung.

Articolul original în limba germană: https://de.ejo-online.eu/digitales/blogger-und-journalisten-aehnlicher-als-gedacht

Sursă imagine: The Blue Diamond Gallery/Alpha Stock Images: Blogger; Licență: https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/

Articol tradus de către Denisa Kovacs