În ultimii ani, mulţi jurnalişti români au părăsit redacţiile din cauza schimbărilor din peisajul media şi a scăderii credibilităţii domeniului cauzate de imixtiunile politice. Criza financiară din 2008 a lovit puternic mass-media românească şi multe instituții de presă au căzut pradă influenţei politice. A fost momentul în care unii jurnalişti români au pornit redacţii independente, pentru a evita constrângerile politice şi prejudecăţile.

Multe dintre aceste iniţiative au apărut online, profitând de libertatea mai mare de expresie pe care internetul (încă) o oferă. Ei au folosit reţelele de socializare pentru a-şi atinge audienţa. Pentru a asigura funcţionarea, multe astfel de proiecte se bazează pe crowdfunding, care se traduce prin ideea de a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs. În timp ce unele redacţii atrag un procentaj mic din buget de la public, altele se bazează într-o măsură mai mare pe ajutorul financiar al audienţei.

Transparenţă prin crowdfunding

Recorder.ro este un site lansat în anul 2017 de patru jurnalişti consacraţi în România: Cristian Delcea, Mihai Voinea, Andrei Crăciun şi Răzvan Ionescu. Obiectivul lor era acela de a construi o redacţie pe principiile jurnalismului onest şi curat. Răzvan Ionescu a confirmat că sprijinul financiar al publicului este important pentru continuitatea proiectului.

„Am fost inspiraţi de The Guardian. Ei au introdus sistemul de donaţii nu demult şi noi am preluat ideea de a solicita o donaţie la finalul celor mai importante articole, care pot avea un impact”. Ionescu a declarat că în cele mai multe cazuri, donaţiile sunt între 2 şi 5 euro, unii dintre cititori înregistrându-se pentru donaţii permanente. Au fost şi cazuri în care cititorii au donat sume substanţial mai mari.

Redacţia Recorder

În ciuda faptului că banii adunaţi din donaţii nu reprezintă principala sursă de finanţare a celor de la Recorder.ro, Ionescu spune că transparenţa este un principalul obiectiv: „Postăm rapoarte financiare o dată la 3 luni pe site-ul nostru. În aceste rapoarte explicăm ce facem cu fiecare euro pe care îl primim din donaţii”. El s-a declarat surprins de venitul mare obţinut din donaţii: „Strângem aproximativ 2-3000 de euro lunar din crowdfunding, ceea ce este foarte important. Ca termen de comparaţie, din publicitate strângem între 3000 şi 7000 de euro lunar”.

Ionescu a declarat că succesul proiectelor media de genul celor de la Recorder.ro spulberă câteva mituri despre jurnalismul românesc: „Consider crowdfunding-ul o idee sustenabilă şi succesul nostru contrazice câteva mituri conform cărora: cititorii nu apreciază jurnalismul serios sau că piaţa de publicitate nu susţine acest tip (serios) de jurnalism”. În plus, publicul se implică mai mult decât se aştepta oricine: „O mare parte a audienţei nu doar citeşte. Distribuie, comentează şi donează, iar asta pentru noi este o mare responsabilitate.”

Jurnalismul de investigaţie poate fi finanţat de public?

Un alt proiect românesc care se finanţează cu ajutorul publicului este Casa Jurnalistului – un grup de reporteri independenţi care creează reportaje despre problemele sociale din Europa de Est.

Redacţia este o casă normală şi trei dintre jurnaliştii implicaţi în proiect sunt rezidenţi. Casa Jurnalistului nu are publicitate pe propriul website şi nu acceptă finanţare de la companii. În schimb, proiectul are un sistem de premiere: în momentul în care o anumită sumă de bani este strânsă, casa găzduieşte un număr mai mare de rezidenţi. În acest moment, proiectul strânge aproximativ 1300 de dolari lunar.

Dacă donaţiile ajung la 1500 de dolari, un alt jurnalist se va muta în casă. Donatorii, care sunt numiţi „patroni”, sunt menţionaţi pe site. De obicei, aproximativ 500 de persoane donează între 1 şi 40 de dolari lunar. Cei care donează în mod regulat primesc mici cadouri în schimb.

Screenshot Casa Jurnalistului

Un proiect remarcabil care se bazează pe crowdfunding este Rise Project, care se concentrează pe jurnalismul de investigație. În ultimii ani, Rise Project a scos la iveală multe cazuri de corupţie în care erau implicaţi politicienii din România. Recent, iniţiativa a scos la lumină afacerile ascunse şi proprietăţile deţinute în Brazilia de Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Partidului Social Democrat.

Rise Project este parte din Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), un consorţiu investigativ fondat în 2006, care operează în Europa de Est, Asia Centrală şi America Centrală. Cititorii sunt invitaţi să doneze sume între 5 şi 50 de euro (o dată sau lunar) pentru a susţine jurnaliştii.

Nu este un drum uşor

În ciuda poveştilor de succes, nu toate proiectele au un drum uşor. Think outside the box (TOTB)  promite „jurnalism transparent fără nicio presiune”. Proiectul a demarat în anul 2009, dar încă are dificultăţi.

„Avem o istorie complicată în ceea ce priveşte problemele financiare”, spune Roxana Bucată, coordonatorul proiectului. TOTB a experimentat diferite modele de finanţare, variind de la finanţare publică şi privată, la crowdfunding şi altele. „La un moment dat chiar am creat un ONG pentru a atrage fonduri şi pentru a asigura supravieţuirea site-ului. Din păcate, în momentul de faţă site-ul nu are o finanţare adecvată şi nici personal”.

Cristi Lupşa, Decât o Revistă

Şi Cristian Lupşa (foto stânga), unul dintre fondatorii Decât o Revistă (DoR), un alt proiect jurnalistic independent de succes, spune că nu este în favoarea crowdfunding-ului: „Este un buton pe care tu îl poţi apăsa o dată, poate de două ori, când lucrurile merg prost”, spune el, iar din punctul său de vedere nu este sustenabil. În schimb, DoR a ales un alt drum. Aproape jumătate dintre venituri (40%) vin din abonamente şi vânzări de la chioşcuri sau librării. Iar până acum, pare să funcţioneze.

În ultimă instanţă, crowdfunding poate funcţiona, dar nu este o baghetă magică. Realitatea arată astfel: nu există o reţetă de succes pentru supravieţuirea proiectelor de jurnalism independente din România. În final, calitatea conţinutului şi abilitatea de a atrage finanţare din diverse surse va determina viitorul acestor organizaţii.