Prea sexy pentru Facebook? O fotografie a celebrei statui Mica Sirenă din Copenhaga a fost blocată de Facebook

O nouă lege, care intenționează să combată discursul urii din mediul online, a intrat în vigoare în Germania la începutul lunii octombrie 2017. Din data de 2 octombrie, orice rețea socială cu mai mult de două milione de utilizatori la nivel național este obligată să înlăture “postările jignitoare” – definite ca “material abuziv și evident ilegal” – în maximum 24 de ore (sau în 7 zile dacă conținutul este greu de clasificat). Din ianuarie 2018, companiile, precum Facebook, Youtube, Instagram sau Twitter, care nu se conformează prin înlăturarea acestui tip de conținut, riscă o amendă de 50 de milioane de euro.

Guvernul german afirmă că noua lege, Netzwerkdurchsetzungsgesetz (NetzDG) sau Legea care se aplică rețelelor, este esențială în contracararea unei creșteri de peste 300% în infracțiunile de tipul discursului urii (hate speech), înregistrată în ultimii ani în media digitală. Autoritățile germane spun că vizează în principal rețelele sociale pentru că “nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege”.

Legea cataloghează drept “ilegal” conținutul care încalcă o serie de prevederi din Codul Penal german. Aceste articole din Cod includ “incitarea publică la săvârșirea unei infracțiuni“, “violarea intimității prin realizarea de fotografii”, defăimare, falsificări, crearea de organizații criminale sau teroriste și “diseminarea unor imagini violente”.

Reprezentanții rețelelor sociale au criticat această lege, susținând că amenințările cu pedepse și amenzile uriașe pot încuraja site-urile să “suprablocheze” – să înlăture orice conținut chestionabil, chiar dacă nu este clar în afara legii, pentru a evita amenzile. De asemenea, tot ei au afirmat că legea plasează responsabilitatea unor “decizii legale complexe”, precum clasificarea unui conținut drept “hate speech”, din sarcina autorităților publice în cea a unor companii private. Reprezentantul Facebook a arătat că “cele mai bune soluții vor fi găsite când guvernul, societatea civilă și industria vor lucra împreună și că această lege, așa cum este ea acum, nu va îmbunătăți eforturile de a contracara această problemă a societății”.

Compania Facebook și-a exprimat îngrijorarea asupra nivelului mare de “hate speech” prezent pe platforma sa de socializare, dar, având circa două miliarde de utilizatori la nivel global, sarcina de a urmari și elimina acest tip de conținut ar putea fi copleșitoare. Compania a angajat încă 3000 de persoane la nivel global, din care 600 vor lucra în capitala Germaniei, Berlin. Ei vor avea ca sarcină să monitorizeze conținutul, inclusiv postările marcate de utilizatori ca fiind “suspicioase”.

Experții juridici și-au exprimat dubiile privind compatibilitatea aceste legi cu principiul libertății de expresie și cu o nouă directivă a UE care vizează viața privată și mediul online (E-privacy), ce va intra în vigoare în mai 2018.

Există de asemenea teama că, din cauza dimensiunii conținutului pe platformele sociale și a lipsei unei definiri clare și mutual agreate asupra “materialelor abuzive și evident ilegale”, rețelele de socializare vor fi nevoite să acționeze cu exces de zel, cenzurând conținut mai mult decât este cazul.

“Companiile IT ar putea avea un rol în combaterea discursului urii și a altor tipuri de conținut ilegal”, spune Ed Johnson-Williams de la Open Rights Group. “Dar această nouă lege din Germania dezechilibrează lucrurile și prezintă riscuri uriașe în aceea ce privește libertatea de exprimare.”

Uniunea Europeană are o abordare diferită în ceea ce privește conținutul ilegal din mediul online. Ea a agreat cu rețelele sociale asupra unui cod voluntar de conduită, care vizează înlăturarea “discursului urii, violenței și terorismului”. Totuși UE a avertizat că, dacă aceste reguli nu vor fi respectate în mod voluntar, ele vor fi impuse.

Vera Jourova, Comisarul european pentru Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen, a declarat: “Reglementările legale se aplică în mediul online la fel de mult ca și în afara lui. Nu putem accepta un Vest Sălbatic digital, așa că trebuie să acționăm. Codul de conduită pe care l-am agreat cu Facebook, Twitter, Google și Microsoft arată că o abordare de autoreglementare poate servi drept un exemplu bun și poate produce rezultate. Totuși, dacă companiile vizate nu se conformează, vom interveni.”

Eliminate de Facebook din greșeală

Facebook a admis o serie de situații în care conținutul a fost înlăturat în mod eronat, fiind clasificat drept “ofensator”. Au fost înlăturate fotografii care înfățișau statuia Micii Sirene de la Copenhaga și o altă statuie a zeului Neptun din secolul al XVI-lea pe motiv că sunt prea “sexuale”. Ulterior, rețeaua de socializare a remediat situația și fotografiile au reapărut online, admițând că au fost eliminate din greșeală. De asemenea, Facebook a mai eliminat temporar și o fotografie iconică din timpul războiului din Vietnam: imaginea unei fetițe de 9 ani, Phan Thi Kim Phuc, care fugea dezbrăcată din calea bombelor cu napalm.

Traducere: Oscar Stănciulescu

Foto: © Susannem28 | Dreamstime.com