Jurnalismul Antreprenorial în Europa

July 30, 2012 • Media Digitale • by

Raport EJO

Pentru unii, „jurnalismul antreprenorial” sună ca o expresie interesantă ciudată, deoarece există concepția tradițională conform căreia jurnaliştii nu ar trebui să se ocupe de afaceri.

Ani buni profesioniştii din mass media au impus aşa-numitul „zid chinezesc”, separând sălile de lectură de partea ce ţine de afaceri a societăţilor mass media. Totuşi, vremurile se schimbă şi zidul a devenit penetrabil. Deoarece disponibilitatea contractelor de lucru pe termen lung scade, profesioniştii media găsesc că e necesară o reinventare a unor aspecte ce ţin de jurnalism, punând mai mult accent pe auto-promovare. Într-un articol mai vechi, EJO a oferit o prezentare generală a iniţiativelor din U.S. îndreptate spre promovarea jurnalismului antreprenorial. Această analiză ulterioară priveşte îndeaproape situaţia din Europa.

Internetul a destabilizat piaţa de ştiri pentru mai mult de un deceniu, forţând societăţile de ştiri să-și reconsidere organizarea în afaceri. Cu jurnalişti în număr mare şi puţine joburi disponibile, încercările şi greşelile au devenit o experienţă obligatorie pentru companiile mass media şi crearea mărcilor proprii – o provocare importantă pentru jurnalişti. Europa nu este scutită de la această tendinţă, deşi situaţia nu poate fi comparată direct cu cea din Statele Unite şi variază de la ţară la ţară. Oricum, piaţa locurilor de muncă pentru jurnalişti a devenit neîncăpătoare peste tot.

Pioneri ai jurnalismului antreprenorial în Europa

În Europa, eforturile de combinare a jurnalismului cu antreprenoriatul şi de a explora noi opţiuni au fost modeste în comparaţie cu cele din Statele Unite. Într-un raport recent, Nicola Bruno şi Rasmus Kleis Nielsen de la Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului la Oxford identifică două provocări majore pentru debutanții de pe piața jurnalismului: mai întâi, piaţa de ştiri online continuă să fie dominată de companiile mass media cu renume. În al doilea rând, piaţa de publicitate online este dominată de câţiva jucători foarte mari. Acestor provocări li se adaugă diversele modele culturale şi pieţele mici din cauza barierelor lingvistice.

„Noi munceam în presa tradiţională de doi ani, dar nu era nicio perspectivă de a obţine un contract pe termen lung. După doi ani de lucru cu contracte pe termen scurt am preferat să ne creăm noi înşine propriul loc de muncă”, spune Xavier Drouot, Directorul siteului de ştiri regional independent Francez Carredinfo.fr din Toulouse.

După spusele lui Drouot, jurnalismul antreprenorial este în centrul tranziţiei profesionale, dar el admite că încă îi lipseşte o bază educaţională în Franţa. Contrar, „în Marea Britanie, discuţia a survenit la instituţiile educaţionale, dar nu şi în industria media ca un întreg”, spune economistul pe profil mass media Robert Picard de la Institutul Reuters.

În mijlocul continentului, Germania are tradiţii jurnalistice proprii. „Mediul jurnalistic este diferit de cel din Statele Unite. De aceea o copie germană a conceptului american al „jurnalismului antreprenorial” nu are prea mult sens”, spune Klaus Meier, un profesor de jurnalism de la Universitatea Eichstätt. Într-adevăr, există, chiar în comparaţie cu majoritatea ţărilor europene, un uriaş sector de radiodifuziune publică în Germania, dar, de asemenea, ziarele merg bine dacă se compară situaţia cu prăbuşirea industriei media din America.

Ulrike Langer, o jurnalistă germană şi un educator media care a explorat peisajul mass media din Statele Unite ca şi corespondent liber profesionist, adaugă: „majoritatea programelor de jurnalism din Germania nu disting între tradiţionala formă de auto-angajare (liber-profesionalism) şi conceptul de jurnalism antreprenorial”. Aici ea atrage atenţia asupra unui punct slab al conceptului prost-definit. Dacă jurnalismul antreprenorial speră să fie ceva mai mult decât o acceptare ostentativă a liber-profesionalismului, necesită cooperarea comună a jurnaliştilor pentru a crea o afacere (în germană: “Journalisten-Büro”).

În Italia, discuţia despre jurnalismul antreprenorial a început în 2009. La acea vreme, cotidianul naţional La Stampa avea articole despre Tow-Knight Center pentru Jurnalismul Antreprenorial, creat la City University de la Şcoala Post-universitară de Jurnalism din New York. De atunci dialogul a continuat, recent inspirând un tablou la Festivalul de Jurnalism Internaţional din Perugia.

Stefano Tesi, un jurnalist italian şi un expert mass media, s-a opus ferm conceptului în blogul său – accentuând că cele două roluri de jurnalist şi antreprenor sunt incompatibile. După spusele sale, „autoritatea, credibilitatea şi calificările profesionale ale jurnalistului” nu pot fi pur şi simplu combinate cu “abilităţile şi lipsa de scrupule ale unui antreprenor”. El anticipează inevitabila subminare a profesiei jurnalistului şi a eticii sale.

Combinarea jurnalismului cu antreprenoriatul pare să aibă succes mai mare în ţările Baltice. Jurnaliştii letoni folosesc donaţiile şi alte opţiuni de sponsorizare pentru a-şi crea propriile lor bloguri şi siteuri web. Aceasta le permite să se angajeze în jurnalismul de investigaţie şi articolele lor sunt deseori urmate de cărţi pe aceleaşi subiecte.

Aceasta, oricum, nu este singura metodă prin care ei profită de pe urma muncii lor. De exemplu, Agnese Kleina, redactorul revistei de design Deko, a început un blog de modă, care are în jur de 15.000 de utilizatori unici pe lună şi a devenit de atunci o marcă cu propriile sale colecţii de îmbrăcăminte.

Mai la sud, în ţări precum Albania, România, Serbia şi Ucraina, jurnalismul liber-profesionist tradiţional predomină asupra conceptului de jurnalism antreprenorial, deşi salariile şi condiţiile de muncă i-au forţat pe jurnalişti să fie creativi în sensul de a câştiga bani după căderea Cortinei de Fier. Pentru Alexandru-Brăduţ Ulmanu, un jurnalist liber profesionist şi un profesor de  jurnalism, jurnalismul antreprenorial nu înseamnă neapărat a deschide o afacere, ci mai degrabă este abilitatea de a combina diferite resurse, inclusiv donaţiile şi participarea la variatele programe de obţinere de fonduri.

Ulmanu explică că există o nevoie puternică de fonduri adiţionale în România, deoarece condiţiile economice slabe nu sunt nici în favoarea jurnaliştilor angajaţi de marile companii de mass media, nici în favoarea liber profesioniştilor.

Situaţia este similară în Albania. Există siteuri web noi precum www.lajmifundit.com şi www.alblajm.com care sunt conduse de o singură persoană. Acestea, din nefericire, sunt neprofitabile şi venitul din publicitate este doar suficient pentru a menţine funcţionarea website-urilor. Siteuri mai mari precum www.gazetaidea.com şi www.respublica.com sunt sponsorizate de fundaţii private, şi nu sunt auto-susţinute. După spusele lui Dardan Malaj, fondatorul siteului www.lajmafundit.com, în Albania numai societăţile de telefonie celulară şi câteva bănci preferă  publicitatea Web, în timp ce celelalte preferă să-şi facă publicitate în presa tipărită.

Oportunităţi de formare în Europa

Ofertele educaţionale în jurnalismul antreprenorial diferă de asemenea în toată Europa. În Marea Britanie, City University din Londra oferă un program de Jurnalism Antreprenorial care se centrează pe jurnalism pentru informaţii şi managementul comunităţilor. Un curs similar este oferit de Universitatea Bournemouth pentru profesionişti la nivel mediu. Alte universităţi Britanice şi institute precum Şcoala Cardiff de Jurnalism, Universitatea Goldsmiths şi Departamentul de Mass Media şi de Comunicare de la Şcoala londoneză de Economie oferă subiecte mai generale de administraţie mass media şi de administrare a afacerilor ce îi au în vedere pe jurnalişti.

În Franţa, conform spuselor lui Xavier Drouot, predarea antreprenoriatului în general este subevaluată. Şcoala de Jurnalism de la SciencesPo Paris, totuşi, oferă un curs de Jurnalism Antreprenorial la programul de Masterat. Alte eforturi de a inspira inovaţia includ Mişcarea pentru Tineri şi Studenţi Antreprenori (MOOVJEE), o asociaţie franceză creată în 2009 care încurajează oamenii tineri să-şi înceapă propriile lor afaceri în timpul studiilor sau după studii. Cu un accent pe antreprenorii din toate domeniile (nu exclusiv jurnalişti), programul furnizează resurse pentru mentorat şi un premiu anual pentru cel mai bun proiect.

În Germania, există câteva programe de jurnalism majore unde se predau bazele auto-angajării şi ale jurnalismului antreprenorial. Universitatea din Eichstätt oferă, de exemplu, un program de masterat în Management şi Inovaţie în Mass Media şi Jurnalism, în timp ce Universitatea Tehnică din Dortmund oferă un curs numit “Bazele Economiei pentru Jurnaliştii liber profesionişti”. La Universitatea din Mainz, Volker Wolff, fostul redactor de la Wirtschaftswoche, un săptămânal de afaceri de top din Germania, este directorul programului de Masterat în Jurnalism. El totdeauna a pus un accent puternic în a-i face pe practicienii media să fie conştienţi de afacere şi de aspectele financiare.

Totuşi, majoritatea şcolilor de jurnalism din afara universităţilor din Germania „sunt legate de edituri”, spune Ulrike Langer. „Acestea, desigur nu sunt interesate să le predea studenţilor săi cum să se folosească de o piaţă liberă şi cum să evite editurile ca distribuitori”. Asociaţia Germană a Jurnaliştilor a susţinut liber profesioniştii prin furnizarea unei formări educaţionale de supravieţuire în ceea ce priveşte practica afacerilor. Recent, Langer a adus noutăţi prin oferirea unui curs de Jurnalism Antreprenorial pentru Asociaţie. Ea de asemenea predă materia ca parte a cursului său de două zile numit „Cum să câştigi bani pe internet” la Academia de Publicistică din Hamburg, o altă binecunoscută facilitate de formare.

În ceea ce priveşte Elveţia, Sylvia Egli von Matt, directoarea celei mai mari şcoli de jurnalism MAZ din ţară, merge într-o direcţie similară. Ea a accentuat faptul că jurnaliştii trebuie formaţi să devină „mai creativi şi să acţioneze în spirit antreprenorial”. Chiar dacă jurnalismul antreprenorial este „nimic complet nou, deoarece MAZ a oferit de mult timp cursuri specifice pentru liber profesionişti, merită să discuţi noile oferte educaţionale din Statele Unite”. După spusele sale, ei „oferă o abordare mai cuprinzătoare a jurnalismului. Practicienii mass media au nevoie să experimenteze, să coopereze, să fondeze afaceri mici şi de asemenea să devină lideri”. Egli spune de asemenea că viitorii jurnalişti au nevoie să dezvolte proiecte împreună cu designeri şi tehnicieni, „ei au nevoie să creeze noi formate, noi forme de investigare şi de narare, şi de asemenea noi modele de afaceri”. Vinzenz Wyss, un profesor de jurnalism de la Universitatea Zurich de Ştiinţe Aplicate, împărtăşeşte aceleaşi puncte de vedere. El crede că şcolile elveţiene de jurnalism încă mai au mult de lucru pentru a-i pregăti pe viitorii jurnalişti să strângă fonduri şi să ia decizii de afaceri.

În România, multe programe de formare profesională sunt oferite la universităţi şi asociaţii pentru jurnalism mutimedia, jurnalism online, tehnologie Internet, managementul mass media, mass media alternativă, şi mass media socială. Astfel de programe sunt menite să le dea posibilitatea jurnaliştilor profesionişti să lucreze ca liber profesionişti sau ca manageri media. Similar, şcolile de jurnalism din Albania, Letonia şi Serbia oferă programe variate cu accent special pe jurnalismul online, dar nu sunt oferite cursuri de antreprenoriat pentru viitorii jurnalişti. Aşa cum au subliniat câţiva oameni de ştiinţă, instituţiile educaţionale din câteva ţări sunt de asemenea încete în a reacţiona la schimbări din lumea reală datorită procedurilor complexe legale de acreditare a curiculumului academic.

În Ucraina, în ciuda numărului în creştere a organizaţiilor non-guvernamentale ce se adresează problemelor variate de dezvoltare mass media, majoritatea dintre ele sunt centrate pe libertatea vorbirii, cenzură, şi etica mass media, în timp ce puţine dau atenţie jurnalismului antreprenorial. Tendinţa de a aduce o nouă cultură digitală jurnalismului este stabilită de încercări individuale mai degrabă decât sistematic prin instituţii educaţionale. Nici nu există schimbări structurale care ar putea ilustra tendinţa în acţiune. Proiectul “U-media” de la Internews Ucraina – o organizaţie internaţională non-profit ce se axează pe dezvoltarea mass media – a condus o activitate mai sistematică în această privinţă. Un exemplu recent este Laboratorul de Inovaţie Socială – un laborator creativ pentru bloggeri, inovatori media şi programatori meniţi să genereze idei pentru folosirea inovatoare a instrumentelor online. Internews de asemenea organizează şcoli de jurnalism pe termen scurt şi oferă cazare pentru a-i forma pe studenţi şi practicienii de nivel mediu.

Şcoala de Jurnalism Mohyla din Kiev implementează în prezent două programe complementare, ambele iniţiate şi lansate de Fundaţia pentru Dezvoltare din Ucraina. Viitorul digital al programului de jurnalism este un program post-universitar menit să formeze tinerii profesionişti să utilizeze oportunităţile create de noua mass medie. Al doilea program – Mass Media Digitală pentru Universităţi (DMU) – este crucial în accelerarea dezvoltării activităţilor de formare pentru jurnaliştii cu minte pentru afaceri. Programul se adresează educatorilor în jurnalism, şi membrii facultăţilor de la diferite universităţi ucrainiene sunt formaţi să predea mass media digitală, precum şi să dezvolte şi să inoveze curiculumul de formare.

*****

În încercarea de a crea o vedere de ansamblu care adună într-un loc diferitele perspective şi iniţiative legate de jurnalismul antreprenorial din Europa, un singur lucru rămâne clar: Nu există o înţelegere comună a fenomenului şi a ramificaţiilor sale. Unii văd transformarea ca pe o nouă fereastră a oportunităţilor pentru jurnalismul ambiţios, în timp ce alţii îl consideră doar ca un nume nou pentru vechiul joc al liber profesioniştilor.

La întocmirea prezentului raport au contribuit: Tina Bettels, Natascha Fioretti, Jonila Godole, Kate Nacy, Dariya Orlova, Liga Ozolina, Miroljub Radojkovic, Andra Seceleanu și Cristina Gelan.

Print Friendly, PDF & Email

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,

Send this to friend