Un studiu comparativ efectuat asupra părerilor despre profesia lor ale studenților la jurnalism arată că majoritatea sunt influențați de istoria politică a țării lor și de către opiniile predecesorilor.
Cercetători ce au lucrat alături de Claudia Mellado (Universitatea din Santiago, Chile) au intervievat studenți de la facultățile de jurnalism și comunicare în masă din Australia, Brazilia, Chile, Mexic, Elveția, Spania și Statele Unite cu privire la opiniile lor despre rolurile profesionale în jurnalism. În total, 3.880 de studenți din universități private și de stat din cele șapte state supuse studiului au răspuns la întrebările cercetătorilor, în perioada cuprinsă între 2010 și 2012.
În toate statele implicate în studiu, cu excepția Statelor Unite, viitorii jurnaliști sunt adepții unui rol orientat spre cetățean. În rolul lor de jurnaliști, ei își propun să „dezvolte interesul intelectual și cultural al publicului”, „să le ofere cetățenilor informațiile necesare pentru a lua decizii politice” și „să îi educe pe oameni cu privire la subiecte complexe și controversate”. Studenții de la jurnalism din Statele Unite preferă, dimpotrivă, o abordare orientată către consumator. Ei vor „să se concentreze pe știrile ce interesează un segment cât mai mare de populație” și în plus „să ofere distracție și relaxare”.
Deși studenții de la Jurnalism din Elveția și Australia nu au în prim plan o abordare orientată pe consumatori, ei atașează cu toate acestea o importanță mai mare acestui aspect decât o fac colegii lor din statele Ibero-Americane. Asta s-ar putea explica prin faptul că aceste state sunt cele mai bine dezvoltate din punct de vedere economic dintre cele șapte state supuse studiului, susțin cercetătorii. Acolo, mass media se adresează audienței în calitatea de consumatori, după cum o demonstrează trendul de creștere rapidă a jurnalismului de lifestyle.
Pentru viitorii jurnaliști din Brazilia, Chile, Mexic, și Spania este mult mai important să se adreseze audienței în calitatea de cetățeni și nu de consumatori. Cercetătorii sugerează că aceasta ar putea fi o consecință a istoriei acestor țări. Populațiile tuturor celor patru state au experimentat dictaturi și represiuni în timpul ultimelor cinci decade și au trecut prin lungi perioade în care cetățenilor nu li s-a permis să-și exprime liber opiniile. Prin urmare, una dintre principalele sarcini ale jurnaliștilor după momentele de tranziție politică a fost cea de a-i educa pe cetățeni oferindu-le, de exemplu, informațiile necesare pentru a lua decizii de ordin politic.
Toți studenții la jurnalism din cele șapte state au respins ideea necesității de a arăta loialitate față de guvernul țărilor lor. Cu toate acestea, viitorii jurnaliști mexicani nu sunt la fel de critici precum colegii lor din alte state față de jurnaliștii care „susțin activ politica de guvern cu privire la dezvoltarea națională”, „cultivă naționalismul și patriotismul”, „evidențiază beneficiile actualului model economic” și „transmit o imagine pozitivă despre clasa conducătoare politică”.
În plus, pentru ei rolul jurnalistului drept „câine de pază” sau de monitor are o mai mică importanță. Unul dintre motivele ce stau la baza acestei situații ar putea fi influența îndelungată și puternică a Partidului Revoluționar Instituțional (PRI) ce a guvernat Mexicul în ultimii 70 de ani. În acest timp jurnaliștii mexicani au fost percepuți drept „cățeluși” ai guvernului și și-au format un stil jurnalistic numit „oficialismo”. Această situație ar fi putut afecta și percepția studenților, spun autorii studiului.
Surprinzător, studenții de la jurnalism din S.U.A. nu atribuie nici ei o valoare importantă rolului de supraveghetor – în ciuda istoriei Statelor Unite ca bastion al jurnalismului de monitorizare. Cele găsite de Mellado și colegii săi vin să susțină rezultatele celor mai recente studii făcute pe jurnaliștii din S.U.A. (de exemplu studiul lui Beam, Weaver și Brownlee din 2009*) ce observau un trend general de îndepărtare de jurnalismul de monitorizare în Statele Unite.
Studenții la jurnalism din Australia, Brazilia și Chile cred cu cea mai mare convingere în rolul de monitor al jurnalistului. Rezultatele obținute în Australia nu îi surprind pe cercetătorii dat fiind că mijloacele media din Australia sunt cunoscute pentru jurnalismul lor de monitorizare. În Brazilia și Chile însă jurnaliștii nu au o tradiție lungă de monitorizare. La începutul anilor 90, atunci când ambele țări au avut primele alegeri prezidențiale după încheierea unor lungi perioade de dictatură, jurnaliștii au decis asupra modului în care urmau să acționeze într-un mediu democratic. De atunci, susțin cercetătorii, majoritatea atribuie o importanță mare posibilității de a acționa ca monitor.
Mellado și colegii săi au comparat răspunsurile studenților de la jurnalism cu rezultatele unor studii anterioare referitoare la opiniile cu privire la propria profesie ale jurnaliștilor din țările ce făceau obiectul cercetării iar acestea le susțineau descoperirile: „Plecând de la premisa conform căreia cultura jurnalismului profesional influențează ce se predă în universități, s-ar părea că studenții la jurnalism adoptă aceleași valori pe care le au și profesioniștii în domeniu”, concluzionează ei. Prin urmare, în toate țările supuse studiului, următoarea generație de jurnaliști se modelează după chipul și asemănarea predecesorilor.
http://en.ejo.ch/8499/ethics_quality/watchdog-entertainer-new-journalists-professional-views
