Un ghid prezintă cele mai bune exemple de bună practică în domeniul responsabilității mass-media din întreaga Europă – online si offline, precum și pentru economia de timp și eficientizarea costurilor.

În special în Europa și în SUA, industria mass-media a fost într-o criză. Cu toate acestea, evoluțiile din mass-media sociale și noile formate digitale au demonstrat că, de asemenea, în domeniul jurnalismului unele lucruri pot evolua în bine, în special în domeniul responsabilității mass-media. Cel mai bun ghid practic: „Responsabilitate Media și transparență în Europa”, publicat de proiectul European de cercetare MediaAcT „Media Responsabilitate și transparență în Europa” (www.mediaact.eu), prezintă instrumente care creează mai multă transparență în redacție precum și participare mai mare a utilizatorilor și totodată redefinește procesele de producție a știrilor.

Unele bune practici arată modul în care mass-media prezintă cine face știrile, de exemplu, prin dezvăluirea structurii acționariatului sau prin publicarea unor orientări ale companiei. Blogurile editoriale, cum ar fi cel al BBC (http://www.bbc.co.uk/blogs/theeditors/http://blog.tagesschau.de/), precum și blogurile jurnaliștilor din Elveția (http://www.suedostschweiz.ch/community/blogs/interna) oferă o și mai mare transparență.

Cotidianul italian La Repubblica, oferă o perspectivă destul de inovatoare folosită în redacția sa. Acesta înregistrează conferințele editoriale importante și pune filme la dispoziția utilizatorilor săi on-line (http://video.repubblica.it/rubriche/repubblica-domani). Astfel, cititorii au posibilitatea să reconstruiască și să înțeleagă procesele de decizie, selecția știri și rutinele de producție.

Alte exemple din ghid demonstrează modalitatea productivă și transparentă de gestionare a erorilor. În multe țări, redacțiile au stabilit instrumente pentru managementul erorii, de exemplu, cotidianul german Berliner Morgenpost („Leider falsch”  http://www.morgenpost.de/berlinaktuell/article1077710/) și cotidienele elvețiene Tagesanzeiger (http://www.tagesanzeiger.ch) și 20Minuten (http://www.20min.ch, http://www.20min.ch/ro/). Un alt exemplu de instrument folositor pentru managementul erorilor este caseta de corectare de pe site-ul olandez public de televiziune NOS (www.nos.nl/nos/herstel/).

La cotidianul britanic The Guardian, utilizatorii pot lua parte la dialogul din cadrul redacției prin intermediul unui “newslist”, un document Google integrat pe site. Utilizatorii au, de asemenea, posibilitatea de a trimite ideile și criticile lor direct autorilor prin intermediul Twitter-ului sau e-mailului. Chat-urile moderate, cum ar fi “eEditor” al ziarului suedez Norran, reprezintă o altă posibilitate de eficientizare a costurilor prin conectarea formatelor de chat, ombudsman și scrisoarea către editor.

Canalul public finlandez de televiziune YLE2 a dezvoltat un format mai complex de implicare a utilizatorilor. În emisiunea sa principală de știri, 8 din 30 de minute constau în conținut generat de utilizatori sau conținut pe care utilizatorii l-au sugerat (http://yle.fi/uutiset/puheenaiheet/).

Puteți găsi mai multe exemple de bună practică în ghidul descărcat de pe site-ul MediaAct.

Bichler, K./Harro-Loit, H./ Karmasin, M./Kraus, D./Lauk, E. Loit, U. (2012): Best Practice Guidebook: Media Accountability and Transparency across Europe http://www.mediaact.eu/strategies.html