Luptele violente din Ucraina fac obiectul celui mai important subiect de presă de la momentul actual, și a dat naștere unei dezbateri la nivel internațional pe subiectul democrației, al protestelor publice, al rolului Uniunii Europene și al influenței Rusiei în Europa. Pentru Moscova, revoluția din Ucraina ar putea însemna pierderea controlului asupra vecinului de la vest.
Mass-media de stat rusească a prezentat protestele de pe Euromaidan într-o lumină cu totul diferită de cea în care le-a prezentat presa Occidentală. Una dintre cele mai populare platforme de știri din Rusia, Lenta.ru, a investigat modul în care mass-media controlată de Kremlin a expus criza din capitala Ucrainei și din provincie.
Lenta.ru este un ziar online, cunoscut audienței rusofone pentru poziția relativ liberală și pentru o neutralitate mai mare în ceea ce privește prezentarea subiectelor politice. Doi dintre jurnaliştii din cadrul trustului, Elizaveta Surganova și Konstantin Benumov, investighează modul în care sunt prezentate evenimentele de către presa pro-Kremlin, mai ales de către canalele TV federale, Canalul 1, Russia-24 și NTV, precum și de către ziarele Rossiyskaya Gazeta și Komsomolskaya Pravda.
Autorii observă că segmentele controlate de guvern susțin în mod vădit poziția oficială adoptată de Ministerul Afacerilor Externe din Rusia prin modul în care prezintă protestele. Mesajul pe care încearcă să îl transmită este că haosul din Kiev a fost cauzat de protestatari, care sunt numiți în mod sistematic „radicali”, „luptători” și „extremiști”. Forțele speciale Berkut sunt înfăţişate în schimb ca fiind neînarmate și „singurul element ce împiedică escaladarea conflictelor într-un război civil”.
Canalul Russia-24 a acuzat presa Occidentală de părtinire și de presarea guvernului Ucrainian. O critică pentru că „vorbește doar despre morțile din rândul protestatarilor” și pentru că „trage la răspundere conducerea Ucrainei pentru morțile acestora”. Nu sunt tolerate vocile disidente. La 20 februarie a fost transmis în direct un interviu prin telefon cu reprezentantul Crimeei în parlament, Leonid Pilunskiy. În mod surprinzător, politicianul a afirmat că guvernul corupt a fost cel ce a „escaladat situația în Crimeea”, în timp ce „structurile de pe Maidan nu reprezintă nicio amenințare la adresa regiunii”. Conversația a fost întreruptă brusc, iar canalul și-a cerut scuze pentru o „defecțiune de comunicare”.
Canalul 1, ce acoperă 98.8% din populația Rusiei, a fost deosebit de vocală în denunțarea protestatarilor. Un reporter de știri a afirmat că este greu să faci o transmisiune din Kiev, deoarece „mulțimea de demonstranți așa-ziși pacifiști au bâte, bețe și ciomege și nu te poți înțelege cu ei”. Atunci când erau prezentate cele mai violente momente de pe Euromaidan, canalul punea accent mai ales pe victimele înregistrate în rândul forțelor polițienești. Atacatorii – adică protestatarii – erau descriși drept „o mulțime violentă” de „bețivani” și de „drogați” ce foloseau muniție.
Un alt canal controlat de guvern, NTV, a folosit materiale video pentru a-și convinge telespectatorii că protestatarii greșesc. S-a relatat că protestatarii ținteau pentru a ucide, pe când soldații Berkut nu făceau decât să se apere cu gloanțe de cauciuc și grenade paralizante. Canalul a arătat scene cu oameni îmbrăcați în uniforme polițienești, folosind arme de foc. Vocea de pe fundal comenta: „Dacă ne uităm cu atenție, totul devine clar: rebelii se folosesc de uniformele ofițerilor Berkut pe care i-au luat ostatici”.
Şi presa scrisă a promovat versiunea oficială a guvernului rus cu privire la „radicalii extremiști care încearcă din răsputeri să distrugă Ucraina”. Rossiyskaya Gazeta a publicat fotografii ale protestatarilor sub titlul „Uniune Europeană, ei vin spre tine”. Cu susținerea reprezentanților statelor occidentale, membrii opoziției se transformă în infractori’.
Komsomolaskaya Pravda, unul dintre ziarele cele mai bine vândute din țară, a folosit retorica intimidării în modul în care a relatat faptele. A susţinut că evenimentele de pe Euromaidan amenințau în mod direct Rusia, punând pe prima pagină un articol cu titlul „După ocuparea Ucrainei, progeniturile lui Bandera se vor îndrepta către Rusia”. Sintagma „Progeniturile lui Bandera” făcea trimitere la figura lui Stepan Bandera (1909-1959) ce fusese liderul mișcării naționale Ucrainiene și al cărui nume a fost asociat, în ideologia sovietică, cu fascismul.
Ziarul cita politicieni conservatori ruși și comentatori, toți punându-se de acord asupra faptului că SUA stau în spatele protestelor, având planul de a își adjudeca „dreptul nelimitat de a conduce lumea”. Se făcea apel la președintele Yanukovich pentru ca acesta să își „folosească toată puterea și tăria” pentru „a opri vărsarea de sânge și războiul civil”. În mediul online, ziarul a organizat un sondaj de opinie pentru a-și întreba cititorii „Măcelul de la Kiev are legătură cu succesul Olimpiadei de la Soci?”
Autorii de la Lenta.ru au oferit și o privire de ansamblu asupra modului în care evenimentele au fost relatate în presa occidentală. Au găsit o evaluare mult mai precaută a evenimentelor făcută de către New York Times, Washington Post, Guardian, CNN și BCC. De exemplu, prezentând același fragment video transmis de NTV, CNN și BBC au comentat că este greu de stabilit cine sunt cei care folosesc armele de foc. Aceștia au fost descriși drept „oameni în uniformă, probabil uniforma forțelor de stat.”
Presa scrisă din Occident s-a abținut de asemenea de la evaluări părtinitoare, conform Lenta.ru. Nu au acuzat în mod deschis niciuna dintre părți. New York Times, de exemplu, a publicat un comentariu al lui Romano Prodi, fostul Prim Ministru italian. El a scris următoarele: „Mulți sau chiar majoritatea protestatarilor sunt sinceri și își doresc o Ucraină pacifistă, stabilă și democratică. Dar există și o facțiune violentă, ce ocupă clădirile guvernamentale și atacă ofițerii de poliție cu arme și explozibili”.
Alte organizații au emis judecăți oarecum mai dure. Jurnalul francez procomunist L’Humanité s-a referit în mod explicit la extremiştii de pe Maidan ca la niște fasciști care sunt „departe de demonstranții pacifiști descriși de media”. Germanul Die Welt, dimpotrivă, scria că președintele Yanukovich trebuie să înfrunte tribunalul pentru uciderea oamenilor ce au murit pentru „valorile europene”. În fine, The Economist a pus întreaga vină pe Vladimir Putin, cu un articol de primă pagină cu titlul „Infernul lui Putin”, pe când Bild a scris despre „solidaritatea tiranilor”.
sursa foto: http://en.ejo.ch/8617/media_politics/twist-tale-russian-media-ukraine
