Modul în care mass-media pot beneficia de Pinterest

Experții mass-media îndeamnă jurnaliștii să acorde o atenție rețelei sociale Pinterest. În timp ce outlet-urile mass-media din multe țări încă mai descoperă posibilitățile de comunicare vizuală prin intermediul mass-media sociale, omologii lor americani au meșterit o nouă platformă și o utilizează activ în beneficiul proiectelor lor. “Pinterest ocupă locul al treilea printre cele mai populare platforme sociale, după Facebook și Twitter”, spun autorii studiului anual al tehnologiilor digitale, “2012 Digital Marketer: Benchmark and Trend Report”. Conform datelor furnizate de comScore, rețeaua socială, care a devenit disponibilă în mai 2011, a atras 11.7 milioane de vizitatori unici în Statele Unite în cursul a 8 luni (până în ianuarie 2012).

Pinterest permite utilizatorilor înregistrați să încarce imaginile lor preferate („bolduri”/pins) pe profilurile lor și să le grupeze în galerii tematice (panouri pentru „bolduri”). Prin instalarea aplicației “butonului marcheaz-o” pe browser-ul lor, utilizatorii pot adăuga imediat orice imagine de pe Internet la profilul lor. Rețeaua a fost creată într-un mod similar cu Facebook și Twitter, inclusiv funcțiile tradiționale ale “Like”, “Follow” și “Share” (“Repin”), fiind, de asemenea, disponibile aici. Împreună cu Instagram și Tumblr, Pinterest este o platformă socială vizuală, imaginile constituind conținutul principal. Cu toate acestea, a devenit recent posibil să se adauge conținut video și audio, ceea ce îmbunătățește considerabil posibilitățile pe care rețeaua le poate oferi. “Pinterest conectează oameni și companii din întreaga lume, prin interese și gusturi comune”, pretind fondatorii Ben Silbermann, Evan Sharp și Paul Sciarra. Outlet-urile mass-media și jurnaliștii care doresc să utilizeze Pinterest ar trebui să cunoască caracteristicile sale cheie, în scopul de a ajuta la îmbunătățirea lor și de a-și promova munca.

Fotografiile stocate pe Pinterest de pe alte site-uri, redirecționezază utilizatorii spre site-ul care reprezintă sursa primară. Astfel, mass-media on-line pot atrage traficul către site-urile lor folosind această caracteristică tehnică. Cu butonul “marcheaz-o!” adăugat materialelor jurnalistice, cititorii pot salva imaginile pe profilurile lor, la fel precum funcționează “Like” și “Tweet”. Imaginile mai luminoase sunt mult mai susceptibile de a fi re-marcate. Orientarea vizuală a Pinterest este deopotrivă caracteristica sa definitorie cât și complexitatea sa principală. Fotografiile nu mai sunt o suplimentare, ci un important instrument de comunicare, fiecare imagine prezentând o întreagă poveste, astfel, transformând panourile pentru bolduri/poze (pins) în platforme de povestiri.

Una dintre primele galerii ale profilului Wall Street Journal (WSJ) a fost dedicată New York Fashion Week (Săptămânei Modei de la New York). Jurnaliștii au adăugat cele mai bune fotografii de la eveniment, în timp real pe Pinterest și Instagram. Ambele profiluri conțineau referințe către site-ul oficial al publicației unde utilizatorii puteau vedea poveștile pline de poze. “Citirea vizuală a revistei,” este maniera în care redactorul de mass-media sociale al WSJ, Emily Steel, a descris Pinterest. După ce a atras 15,000 de abonați, cu un singur panou, WSJ și-au continuat experimentele cu Pinterest și publicația are acum 39 de galerii pe diferite teme (arte și divertisment, sport, mașini și chiar aviziere, descriind maniera corectă de a folosi rujul și modul în care se pot crea origami pentru Ziua Mamei). Alte modalități de utilizare a naturii vizuale a rețelei includ: 1) anunțul de piese viitoare prin imagini; 2) panouri pentru primele pagini, desene animate, infografice; 3) galerii separate pentru povești de top și pentru investigații de anvergură; 4) un memento al publicațiilor mai vechi prin postarea de poze ale acestora; 5) un portofoliu pentru fotojurnaliști.

Comunicare vizuală de succes se realizează nu numai prin conținut de înaltă calitate, dar, de asemenea, ca urmare a unei conexiuni emoționale puternice cu publicul. “Pentru mine, panourile sunt o modalitate foarte umană de a vedea lumea”, spune Ben Silbermann, co-fondator al rețelei sociale. Utilizatorii Pinterest tind să urmărească galerii tematice interesante, mai degrabă decât pagini ale companiilor. De aceea, este important ca outlet-urile mass-media să își construiască propria lor identitate vizuală pe Pinterest, “să-și condimenteze” profilurile lor și să împărtășească ceva personal publicului. Pentru a realiza o conexiune cu abonații lor, The Guardian a creat un panou “din spatele scenei” cu imagini ale vieții de la lucru în cadrul biroului editorului. Organizația media non-guvernamentală Pro Publica a deschis o galerie similară numită “Inside ProPublica” (În interiorul ProPublica), precum și un panou de poze denumit, “Ce citim“, care conține fotografii ale cărților citite de reporterii organizației. CNN folosește Pinterest pentru a-și introduce reporterii, creând o galerie a “CNN iReport Staff“. Unii editori încurajează jurnaliștii să aibă propriile lor profiluri pe Pinterest. Așa-numitele “Galerii de inspirație”, unde redactorii și jurnaliștii își împărtășesc imagini ale lucrurilor care îi inspiră, sunt, de asemenea, foarte populare.

Pinterest este axat în principal pe evidențierea temelor vizuale. Panourile dedicate modei, designului, arhitecturii, călătoriilor și nunților domină rețeaua. Prin urmare, outlet-urile mass-media care produc conținut de divertisment ar trebui să acorde o atenție deosebită platformei Pinterest. Potrivit lui Mashable, o publicație online care examinează mass-media sociale, Today Show (care are aproape 78,000 de abonați) și Travel Channel (aproape 33,000 de abonați), sunt printre cei mai activi utilizatori ai Pinterest din sectorul stil de viață. Galeriile lor acoperă o gamă largă de subiecte “soft” de la cele mai frumoase plaje din lume la cele mai bune sandwich-uri din Statele Unite ale Americii. Înainte de a crea panourile acestea, administratorii de profil Travel Channel au întrebat utilizatorii Facebook ce galerii ar dori cel mai mult să vadă pe Pinterest. Multe rețele de televiziune sunt prezente pe Pinterest, însă la fel ca Today Show, ele preferă să prezinte profiluri individuale pentru programele lor, mai degrabă decât doar un singur profil pentru întreagul canal.

Interesele utilizatorilor Pinterest ar trebui să fie luate în considerare de către jurnaliștii care doresc să atragă noi categorii de public. De exemplu, Weather Channel din SUA combină unele dintre cele mai populare subiecte de pe Pinterest cu conținutul de prognoză aferent – creând galerii, cum ar fi “Animale și meteo”, “Rețete de sezon” și “Vremea și Sportul”. În ciuda faptului că o cantitate considerabilă de conținut e bazată pe divertisment, Pinterest poate fi, de asemenea, folosit pentru a distribui știri și conținut jurnalistic serios. “Oamenii mi-au spus că Pinterest era un site pentru prăjiturele și buchete de mireasă”, spune Cristopher Chivers John, jurnalist pentru The New York Times, “Eu nu cred că o asemenea reputație poate rezista. Media sociale sunt un instrument, la fel ca multe altele din comerțul nostru – ele pot fi la fel de bune și la fel de utile pe cât le obligăm noi să fie”. Profilul lui pe Pinterest este dedicat utilizării armelor.

Panourile ar putea fi transformate într-un instrument eficient pentru crowdsourcing, dacă outlet-urile mass-media ar crea galerii dedicate unui subiect important care utilizează acoperirea și fotografiile de la martorii oculari și jurnaliștii cetățeni. De exemplu, Al Jazeera are un panou “Crowdsourced News“, unde utilizatorii pot încărca orice conținut care ei cred că merită atenția jurnaliștilor. Pinterest este un fel de bancă de fotografii unde jurnaliștii pot găsi poze, dar problema drepturilor de autor în ceea ce privește depozitarea și utilizarea imaginilor rămâne nerezolvată.

Televiziunea românească în epoca Social Media

Tot mai mulţi oameni utilizează computerul pentru a urmări emisiunile TV, astfel putem afirma că audienţa nu se pierde, ci doar migrează către online.

Studiul care relevă aceste tendinţe este realizat de doi doctoranzi în domeniul Ştiinţelor Comunicării şi, în acelaşi timp, cadre didactice universitare, Tasenţe Tănase şi Ciacu Nicoleta. Acesta este intitulat “Televiziunile în epoca Social Media” și a fost publicat în “Revista de Comunicare și Marketing” a Universității “Andrei Șaguna” din Constanța.

Obiectivele studiului realizat de cei doi doctoranzi au fost: identificarea principalelor cinci posturi de televiziune din România promovate prin Social Media şi analizarea contribuţiilor paginilor oficiale de Facebook în promovarea posturilor de televiziune tradiţionale şi online din România. Principalele cinci posturi de televiziune din România promovate prin Social Media s-au dovedit a fi: patru posturi de televiziune private (3 posturi de nişă – Antena 3, Realitatea TV şi Discovery România și 1 post generalist – Pro TV) şi un post de televiziune public (TVR 1). Citeşte mai mult

The Guardian: Lupta pentru controlul internetului a devenit critică

Dacă planurile de a pune spaţiul virtual sub controlul unei agenţii discrete a ONU reuşesc, cenzura statelor asupra web-ului va fi consacrată la nivel global, se arata intr-un articol publicat in The Guardian.

În luna decembrie va avea loc în Dubai summitul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, o agenţie a ONU care vrea să adauge reglementarea internetului pe lista atribuţiilor sale, scrie într-un comentariu pentru publicaţia britanică John Kampfner, jurnalist şi consultant extern al Google.

Eforturile din ultimii ani ale unor guverne pentru restrângerea libertăţilor pe internet s-ar putea transforma în practică reglementată la nivel international, pe fondul planurilor de a pune spaţiul virtual sub autoritatea unei agenţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), scrie John Kampfner. Citeşte mai mult

Ce se întâmplă într-un minut pe Internet

În prezent într-un minut pe Internet sunt vizualizate peste 20.000 de fotografii pe Flickr, 6 milioane de pagini sunt vizitate pe Facebook, sunt postate 100.000 de tweet-uri, 30 de ore de conţinut video este uploadat pe YouTube şi 47.000 de aplicaţii sunt descărcate, potrivit datelor existente şi centralizate de Intel Corporation.

Traficul de date de pe Internet a crescut semnificativ în ultimii ani, un factor important fiind dezvoltarea şi popularitatea reţelelor de socializare. În prezent, utilizatorii se pot conecta la Internet de pe o multitudine de device-uri. De la smartphone-uri la tablet PC-uri, de la netbook-uri la notebook-uri şi Ultrabook-uri, până la automobile; aproape toată lumea este conectată la Internet. Citeşte mai mult

Internetul, locul 2 pe piața publicității, după televiziune

În anul 2012, în piața publicitară din România, advertiserii au investit aproximativ 303 milioane de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 2% față de anul 2011.

Chiar dacă televiziunea este canalul publicitar în care încă se investește cel mai mult, s-a constatat o continuă scădere a sumelor investite din 2008 până în prezent, de la 337 de milioane de euro la doar 190 de milioane de euro.

Această scădere a pieței publicitare televizate poate fi pusă și pe seama scăderii audiențelor generale a posturilor, în medie cu 4 – 5% pentru anul 2011. Citeşte mai mult

Internetul, o enigmă pentru 47% din români

Potrivit unui sondaj Eurobarometru, 47% dintre români nu au folosit niciodată serviciile de Internet. Rezultatele sondajului ne poziţionează pe penultimul loc în Europa la acest capitol.

Potrivit publicaţiei www.dailybusiness.ro, la sfera opusă se află Olanda, Danamerca şi Suedia, cele trei ţări fiind în topul clasamentului cu un procent de 83%.  În clasament, România se poziţionează pe acelaşi loc cu Bulgaria, cu acelaşi procent de 47%.

Potrivit sondajului, după România se înregistrează Portugalia, în care 58% din populaţie a recunoscut că nu folosesc internetul. Citeşte mai mult

Modalitate inedită de promovare a imaginii … profesionale

Peste un milion de români, răspândiți în peste 156 de state, au ales să folosească internetul într-o manieră unică în lume.

În luna decembrie a anului 2011, o companie românească a lansat pe internet un site ce permite utilizatorilor săi să-și promoveze „imaginea profesională” prin împărtășirea unor experiențe și cunoștințe comune.

Modalitățile de promovare ale utilizatorilor sunt dintre cele mai diverse: de la promovare personală în scopul găsirii unui loc de muncă sau avansării în funcție la locul actual de muncă, până la schimbul de experiență cu specialiști din cele mai variate domenii de interes. Citeşte mai mult

De la plumb la internet

A vorbi despre tranziţia spre democraţie şi tranziţia în presa românească presupune descrierea jaloanelor unui drum parcurs de mass-media, cu destule obstacole şi particularităţi.

 Într-un seminar organizat în 2001 de Institutul „Goethe”, sub titlul „Democraţia şi mass-media în ţările în tranziţie”, consideram acest drum ca fiind „de la plumb la internet – distanţa dintre două moduri de a face presă”.

Poate fi vorba de un sens propriu al acestui drum, de un traseu parcurs în sens tehnologic – de la tipografiile în plumb şi zinc, ce compuneau industria poligrafică românească până în 1989, la sofisticatele tehnologii tipografice de astăzi, în care computerele şi internetul reprezintă, cu adevărat, instrumentele de bază ale mass-media. Citeşte mai mult

Cum poate “produce” Google bani pentru mass-media

*EJO Student Contribution

O nouă metodă de a atrage bani din mediul online este taxarea motoarelor de căutare și a altor companii de internet care generează numeroase rezultate prin articolele lor. Această metodă se regăsește într-un proiect de lege pregătit de Germania, în scopul de a ajuta companiile mass-media.

Potrivit publicației DailyBusiness.ro, actorii implicați în piața românească au păreri diferite vis-a-vis de ce ar însemna aplicarea unei astfel de măsuri și în România și, de asemenea, în ceea ce privește efectele pe care le-ar produce un astfel de proiect legislativ.

În opinia lui Vurujan Pambbucian, membru în Comisia pentru tehnologia informației în Parlament, un astfel de proiect nu ar aduce beneficii, datorită faptului că mass media online ar deveni necompetitivă, în primul rând prin subvenționare, și, nu în ultimul rând, prin primirea unor sume de bani din partea acestor campanii. Citeşte mai mult

Profesie la răscruce

O iniţiativă de cercetare recentă în Serbia se axează pe profesia de jurnalist.

Cercetarea “Profesie la răscruce – Jurnalism de la domiciliu al Societăţii Informaţionale”, realizată de Centrul Media al Facultății de Ştiinţe Politice de la Belgrad, în perioada cuprinsă între iulie 2010 – iunie 2011 (şefii de proiect: Prof. Dr. Miroljub Radojkovic şi Prof. Dr. Milivojevic Snjezana.), explorează ipoteza că jurnalismul în Serbia nu dispune de resurse adecvate pentru a răspunde corespunzător  provocărilor tehnologice, economice şi sociale ce transformă radical profesia de jurnalist. Rezultatele ilustrează un tablou sumbru al jurnalismului sârb, lupta cu salarii extrem de mici şi tehnologiile digitale avansate.

 Lunga  perioadă de tranziţie şi întâietatea  problemelor existenţiale în ţările din Balcanii de Vest au îndepărtat accentul de la provocările contemporane ale jurnalismului. Privatizarea nereușită, creşterea accentului pe proprietate,  dezvoltarea pieţei mass-media şi criza economică – acestea sunt caracteristicile ce definesc  scena mass-media sârbă.

Cei mai mulţi jurnalişti sârbi lucrează pentru mass-media electronică (60%) şi presă (30%), în timp ce alţii lucrează în agenţiile de ştiri, media online, ca jurnalişti independenţi, etc . Mai mult de jumătate de muncă se efectuează la Belgrad, în timp ce restul sunt aproape uniform distribuite în Voivodina şi Serbia Centrală. Citeşte mai mult