Schimbările la față ale Facebook-ului

După aproape un an de la ultima schimbare majoră a interfeței rețelei Facebook, constând în introducerea Timeline-ului, companiaamericanăa anunțat o nouă schimbare a design-ului. Acest nou look va fi întâmpinat de cei aproape un miliard de utilizatori ai site-ului de socializare Facebook.

În Februarie 2012, Facebook a introdus pentru webmasteri un buton de distribuire a materialelor de pe website-uri în rețeaua de socializare Facebook. Printr-un singur click, se deschide o fereastră asemănatoare celei prin care se  postează un status și care le permite utilizatorilor să posteze direct pe Timeline-ul lor, un mesaj text, un link, un videoclip sau o fotografie fără să mai conteze pe ce pagină se află.

O altă modificarea  a platformei de socializare Facebook s-a produs produs în data de 30 Martie 2012, când a fost modificată secțiunea Timeline, ca răspuns al cererilor și sugestiilor venite din partea utilizatorilor Facebook, prin trecerea Timeline-ului Facebook de la două coloane la o singură coloană. Nemulțumirile fanilor nu au întârziat să apară; în urma unui sondaj realizat de SodaHead și Mashable, la care au răspuns 1.327 de utilizatori Facebook, 79% dintre ei ar prefera ca Timeline-ul sa fie opțional.

Pâna acum, în vechiul format Timeline, pe profilurile utilizatorilor, apăreau numai cele mai recente postări, însă, cu noul format, activitatea recentă va fi vizibilă în partea de sus a paginii, iar în josul paginii, utilizatorii vor putea vizualiza postările mai vechi.

Cea mai recentă schimbare a design-ului Facebook a fost anunțată în data de 7 Martie 2013 și constă în modificarea substanțială a News Feed-ului, care este mult mai mare și le permite utilizatorilor să-și aleagă temele în funcție de criteriile de care sunt interesați: muzică, fotografii, celebrități, persoane.

Această modificare vine în urma problemelor ridicate de către publicitari și producătorii de conținut, deoarece în vechiul sistem, pentru urmăritori (followers), era greu să vadă tot ceea ce publicau companiile.

Noua înfățișare a rețelei Facebook vine în avantajul publicitarilor, pentru că spațiul pentru publicitate va fi mai vizibil, iar fotografiile vor fi afișate la un format mai mare în News Feed.

Primele schimbări vor fi disponibile, inițial,  în versiunea Web, urmând apoi să fie disponibile și la nivelul aplicațiilor pentru mobil.

Facebook și politica publicitară în 2013: Spoturi video care pornesc automat

„Colosul” american Facebook pregătește un nou serviciu de publicitate care va avea două efecte antagonice: pe de o parte, va spori considerabil veniturile companiei, însă pe de cealaltă parte va avea un impact negativ asupra utilizatorilor rețelei sociale. Dacă am face o paralelă cu doctrinele politice, am putea afirma metaforic că politica Facebook în 2013 trece de la “stânga” la “dreapta”, de la “socialism” la “capitalism” sau … de la “social” la “media”, interesul fiind mai mare în ceea ce privește încasările companiei decât experiența pe care o vor trăi utilizatorii.

În luna iulie a acestui an, Facebook va introduce în News Feed reclame video care vor porni în mod automat. Pentru a îndulci un pic situația tensionată pe care o vor crea în rândul “populației” rețelei, managerii Facebook vor opri sunetul videoclipului, chiar dacă acesta rulează, cu specificația că utilizatorii pot oricând activa sunetul reclamei.

Până la ora actuală, Facebook a oferit advertiserilor un spațiu de reclamă relativ discret (în partea dreaptă a paginii), neîmbogățit cu elemente multimedia așa cum se obișnuiește în epoca new media, dar cu toate acestea s-a bucurat de un venit de 5,08 miliarde de dolari numai în anul 2012.

Anul 2013 a adus schimbări majore pe pagina oficială a rețelei sociale, nu numai prin prisma recentelor schimbări de design, dar mai ales a spațiului mult mai vast oferit pentru publicitate. Cu toate acestea, advertiserilor nu li s-a dat voie să se promoveze „în mișcare”, ci doar prin link-uri și imagini statice. Noua politică de publicitate a Facebook va aduce mult mai multă mișcare, mult mai multă viață și putere de persuasiune, care sigur îi va bucura pe cei ce au ales și vor alege în continuare acest mod ieftin și foarte bine targetat de a face publicitate, însă întrebarea este dacă aceeași bucurie vor resimți și cei aproximativ 665 de utilizatori activi zilnic ai rețelei și cei aproximativ 1,11 miliarde activi lunar.

Aceeași întrebare își pun și jurnaliștii de la Business Insider, citați de Pro Tv: “Există cineva în lume căruia îi plac spoturile care pornesc singure? Suntem curioși să vedem cum va reuși Facebook să implementeze aceste reclame, fără să distrugă experiența utilizării rețelei sociale“.

Vrei să comunici cu vedetele? Facebook te taxează

Rețeaua de socializare  Facebook riscă să-și piardă un număr mare de utilizatori, dacă va fi aprobat un nou sistem prin care utilizatorii vor fi taxați pentru contactarea celebrităților care nu se află în cercul lor de prieteni.

În momentul de față serviciul se află în stadiul de testare, în Marea Britanie, sumele pe care utilizatorii ar trebui să le plătescă sunt  cuprinse între 71 de penny şi 11 lire sterline, în funcție de vizibilitatea celebrității , potrivit site-ului guardian.co.uk.

Compania Facebook a început testele încă din decembrie în SUA și este în curs de desfășurare și în Marea Britanie. Dacă proiectul va fi un succes,  acesta ar putea fi extins și în alte cele 36 de țări printre care se numără și România.

În paralel, în luna ianuarie compania americană a stârnit încă o dată indignarea utilizatorilor, prin introducerea unei taxe de 100 de dolari pentru contactarea celor mai importante celebrități. Pe lista acestora se afla și fondatorul rețelei, Mark Zuckerberg.  Mai târziu, Facebook a renunțat la această taxă, dar utilizatorii din SUA continuă să fie taxați cu 1 dolar,  5 sau 15 dolari pentru acest procedeu.

În luna decembrie, când a început să fie testat acest sistem, într-un comunicat de presă, referitor la Facebook, se preciza: “Impunerea unui cost financiar celui care trimite mesajul ar putea fi cea mai eficientă cale de a descuraja mesaje nedorite şi de a facilita mesajele relevante şi utile”. Facebook a mai precizat că doar utilizatorii – persoane fizice vor putea folosi acest serviciu, astfel încât companiile mari și foarte importante să nu poată transmite cantități mari de mesaje către grupuri de utilizatori.

După câteva luni, Facebook a început să testeze un serviciu separat în care utilizatorii trebuie să achite 7 dolari pentru creșterea vizibilității propriilor postări prin contactele de pe site.

Rețeaua ce a depășit deja 1 miliard de utilizatori activi lunar, au deja şi o serie de iniţiative privind reclama şi comerţul online.

La începutul lunii aprilie , fondatorul şi CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, a prezentat Facebook Home, o nouă aplicație prin care permite integrarea platformei reţelei de socializare în smartphone-uri dotate cu sistemul de operare Android, al Google.

Prea mult Twitter

Mass-media germane supraestimează impactul Twitter-ului și minimalizează utilizarea altor rețele sociale mass-media, conform unei cercetări publicate de Departamentul de Comunicare de la Universitatea din Mainz, Germania.

Cercetătorii Birgit Stark, Stephan Geiss și Melanie Magin, au analizat relația dintre frecvența mențiunilor Social Media în articole și numărul de utilizatori reali. Aceștia au descoperit că, deși doar 3 la sută din toți utilizatorii de Internet din Germania cu vârste de peste 14 ani folosesc Twitter-ul, site-ul în cauză este al doilea cel mai utilizat site de rețea socială, după Facebook.

In cadrul anchetei, cercetătorii au studiat edițiile on-line și print ale revistelor germane de știri Focus, Der Spiegel și Stern pe parcursul anului 2011. Ei au analizat 742 de articole relevante, dintre care 327 discutau despre Twitter și 514 discutau despre Facebook. Alte rețele frecvent utilizate sunt abia menționate. De exemplu, nu s-au găsit articole despre Stayfriends, un site de rețele bazat pe școlile urmate în trecut, construit pe modelul site-ului Friends Reunited, care este folosit de 17 la sută din persoanele care au conturi pe rețelele sociale. Twitter-ul este folosit de 3,7 milioane de persoane din Germania. Stayfriends este utilizat de 13 milioane. Facebook este utilizat de 25 de milioane de persoane din Germania.

“Când vedem că de fapt Twitter are doar câțiva utilizatori, putem observa că există o cantitate disproporționată de acoperire mass-media în privința sa. Acesta este supraestimat. Facebook, prin comparație, este proporțional”, a declarat Stark.

În Germania, 73 la sută din utilizatorii de Internet cu vârsta de peste 14 sunt activi în Social Media; dintre aceștia, 42 la sută sunt înregistrați pe Facebook. Acest grup reprezintă aproximativ 20 de milioane de oameni. Treizeci si trei la sută utilizează platforma mai mult de o oră pe zi. După Facebook, Wer-kennt-wen, Stayfriends și VZ-Networks sunt cele mai mari rețele, dar sunt abia menționate în rapoartele mass-media.

Cele mai multe dintre articolele analizate nu s-au concentrat exclusiv pe Social Media, ceea ce înseamnă că, doar ocazional au apărut mențiuni privind Social Media în text. Dacă articolele menționează totuși Social Media, trimiterea în general apare către povestiri de “știri informale”, cum ar fi probleme privind stilul de viață, sau bârfe privind celebritățile. Articolele acoperă, de asemenea, mass-media și internetul. Articolele pe tema politicilor internaționale au fost pe locul doi din punctul de vedere al mențiunilor privind Social Media, ca și probabilitate de menționare a Social Media. În general, doar 20 la sută din toate temele cu privire la rețelele sociale au fost complete.

Articolele analizate s-au axat pe Social Media în procent de 58 la sută. Astfel, informațiile oferite referitoare la rețelele sociale sunt la întâmplare, și nu constituie o parte centrală a povestirii.

Cercetătorii au clasificat contextul informărilor pentru a afla “cum diferite mass-media prezintă diversele produse ale Social Media”, explică Stark. “În total am putut identifica șapte soluții cluster, adică șapte cadre diferite”. Prin urmare, studiul relevă faptul că povestirile mass-media menționează Twitter și Facebook de cele mai multe ori în legătură cu platforma pe care apar “știri informale”.  Diferența clară dintre cele două servicii este faptul că mass-media a accentuat mai puternic funcția de mobilizare mare a rețelei sociale Twitters. Se consideră că vedetele și politicienii utilizează site-ul pentru auto-promovare, iar referiri la exprimări ale opiniilor și protestelor pot fi întâlnite mai frecvent. Douăzeci și trei la sută din cele 186 de paragrafe care fac referire la Twitter conțin accentuări privind mobilizarea. Prin contrast, știrile mass-media cu privire la Facebook discută mai frecvent elemente privind protecția datelor cu caracter personal și abuzul de date al unor companii și al altor actori. 32 la sută din 545 de paragrafe referitoare la Facebook au abordat aceste probleme.

“Mai mult, problema protecției datelor cu caracter personal și a criminalității privind securitatea datelor a fost evaluată cel mai negativ”, spune Stark. Într-o analiză suplimentară, cercetătorii au analizat modul în care știrile mass-media cu referire la Social Media, pe diferite subiecte, au o tendință pozitivă sau negativă. Rezultatele arată că subiectele precum relațiile sociale și economia, companiile de Social Media și stilul de viață sunt mult mai susceptibile de a fi evaluate pozitiv.

Articolul a fost publicat pe EJO în limba engleză, cu titlul Too Much Twitter.

Social Media şi „minciuna socială”

Odată cu dezvoltarea Internetului, din anii `60 şi până în 2013, s-a dezvoltat şi new media. Creşterea numărului de utilizatori ai new media se datorează şi varietăţii tot mai largi de dispozitive conectate la Internet.

Compania independentă de cercetare Mercury Research, în urma unui studiu pentru Intel, a observat că dispozitivele preferate de români pentru conectarea pe reţelele sociale sunt: laptop-ul, ultrabook-ul, smartphone-uri, tabletele şi bineînţeles veteranul PC.

Potrivit site-ului de statistici Socialbakers, cea mai populară reţea de socializare în România este Facebook, cu aproximativ 6 milioane de utilizatori, adică 25,87% din populaţie; 39% din utilizatori postează pe această reţea o dată sau chiar de mai multe ori pe zi.

În general, pe social media, românii postează fotografii personale (38% publică fotografii din vacanţe), opinii şi pe ultimul loc diverse informaţii.

Românii folosesc noile canale de comunicare în masă pentru a se exprima liber şi pentru a relaţiona cu prietenii.

Potrivit aceleiaşi companii de cercetare, Mercury Research, 52% dintre românii care folosesc social media postează pe Internet din dorinţa de a exprima opinii, pentru a face afirmaţii, 39% pentru a se simţi conectaţi cu alte persoane, iar 32% pentru a-i ţine pe ceilalţi conectaţi la evenimentele din viaţa lor.

Mai mult, 30% dintre participanţii la studiu au declarat că postează pe Internet pentru a-şi face prieteni.

Cu toate că putem observa dorinţa nemărginită a românilor de a avea mulţi prieteni, studiile psihologice au arătat că un om nu poate relaţiona într-o zi cu mai mult de 100 de persoane; de aici şi întrebarea: de ce îşi doresc oamenii mulţi prieteni?

Unul dintre răspunsuri ar fi că omului îi place să braveze, să-şi facă o imagine, un „nume” în societate; dar ce ne facem când diferenţa între viaţa virtuală şi viaţa reală este mare?

S-a constatat, de-a lungul evoluţiei Facebook, că viaţa virtuală este mai frumos aspectată decât viaţa reală, de zi cu zi.

Vedem des profiluri de Facebook cu oameni ce au funcţii care nu rezonează şi în realitate, oameni care postează fotografii în care arată mai bine decât în realitate, persoane care se descriu ca fiind mult mai profesionişti sau, mai mult, oameni care pretind (prin intermediul check-in-urilor) că sunt în locuri în care, poate, nu au călcat niciodată; aşadar, asistăm la o „minciună în masă”.

Potrivit Gadget Report România, un studiu recent făcut de cercetătorii Universităţii din Chicago arată că Facebook (verificarea postărilor şi actualizarea stărilor) a devenit pentru unii oameni o dependenţă precum fumatul, de exemplu, iar pentru alţi oameni „reprezintă o tentaţie cel puţin la fel de puternică precum sexul”.

Din spatele ecranului, românii îşi doresc o viaţă mai bună şi o conturează pe Facebook aşa cum vor, însă nu mulţi fac ceva în plus pentru a-şi îmbunătăţii viaţa reală.

Să ne gândim la „minciuna în masă” sau la „minciuna în social media” ca la o problemă în continuă dezvoltare, şi la repercusiunile ei asupra societăţii viitoare.

Facebook-ul pe agenda jurnalistului

Facebook este un bun instrument de lucru pentru jurnaliști având in vedere că aceștia pot colecta informații valoroase și proaspăt actualizate despre personajele controversate ale pieței mediatice din diferite țări.

„O binecuvântare” ar spune mulți dintre jurnaliști, gândindu-ne cât de ușor se poate găsi tema unui reportaj, apăsând butonul Abonare din rețeaua de socializare Facebook. Un studiu recent ne arată că „Aproximativ o treime dintre jurnaliştii britanici cred că nu ar fi în stare să-şi ducă la bun sfârşit munca editorială fără ajutorul Social Media, iar 39% dintre aceştia cred că reţelele de socializare i-au ajutat să-şi sporească activitatea jurnalistică”.

„Binecuvântare” pentru jurnaliști este și faptul că pot  urmări feedback-ul cititorilor în timp real și își pot edita articolele conform cerințelor majorității. Același studiu menționat mai sus, ne arată că jurnaliștii sunt preocupați de „monitorizarea reacţiilor utilizatorilor cu privire la propriul conţinut publicat (62,3% – săptămânal, 36,7% zilnic)”. Acest lucru demonstrează și faptul că publicul Social Media „educă” jurnaliștii, ajutându-i să fie mai aproape de cerințele lor.

Varianta Facebook pentru jurnaliști este considerată obiectivă, așadar, motivele jurnaliștilor pentru folosirea Facebook-ului sunt foarte diversificate și bine chibzuite: mărirea rețelei de contacte pentru a îmbogăți diversitatea de informații; documentarea și găsirea unor noi idei pentru viitoarele articole; promovarea propriilor articole; abonarea la grupurile profesionale pentru schimburi de experiențe și ponturi utile.

Una dintre comunitățile profesionale ale jurnaliștilor în rețeaua de socializare, intitulată Facebook + Journalists, a fost înființată în aprilie 2011 de profesorul Vadim Lavrusik de la Școala de Jurnalism din Columbia (S.U.A). Comunitatea virtuală, care la ora actuală însumează peste 220.000 de fani, majoritatea dintre ei fiind jurnaliști sau viitori jurnaliști, are misiunea de a promova resursele, uneltele și bunele practici ale jurnalismului pe Facebook.

Având în vedere ajutorul dat de Facebook, jurnaliștilor, care și așa au o meserie destul de stresantă și apăsătoare, Facebook mai poate fi și o „pastilă psihică” în momentele de tensiune și deprimare profesională, acest lucru fiind demonstrat de un studiu făcut recent și susținut de  Alice Good, de la University of Portsmouth, din Marea Britanie: „Vizualizarea propriului profil de pe Facebook este benefică pentru starea de dispoziţie. Astfel, cu cât cineva este mai înclinat spre depresie, cu atât mai bine îi face vizualizarea propriului profil de pe Facebook”.

Concluzionând, putem afirma că în epoca Facebook, jurnalistul nu mai are o putere independentă când își construiește agenda media, ci aceasta este influențată într-o măsura foarte mare de publicul utilizator de Facebook.

Facebook, între socializare și promovarea imaginii personale

* Masterandă EJO

Un studiu recent a relevat faptul că utilizatorii români de internet folosesc Facebook-ul atât în scopul socializării, cât şi în scopul promovării propriei imagini.

Cercetarea a trei cadre didactice de la Universitățile „Andrei Șaguna” din Constanța, respectiv „Constantin Brâncoveanu” din Brăila, Tănase Tasenţe, Mihaela Sandu şi Nicoleta Ciacu, relevă faptul că utilizatorii de internet din România folosesc Facebook-ul în primul rând pentru a socializa şi în al doilea rând pentru a-şi promova propria imagine. Studiul celor trei autori vizează faptul că promovarea imaginii pe Facebook se realizează „prin postarea imaginilor foto şi video, majoritatea dintre acestea reprezentând doar propria persoană (40,6%). 38,9% dintre fotografiile postate pe site de către utilizatori sunt cu prietenii acestora, 15,2% sunt cu familia şi doar în 5% dintre fotografii apare soțul/soţia”.

Marea majoritate a celor care utilizează Facebook-ul, o pondere de 73,60%, o fac în scopul socializării, și doar un procent de 11,80%, pentru promovarea imaginii personale. La polul opus, cu o pondere de 1,98%, repondenţii promovează o afacere pe site-ul de socializare, sau o cauză socială (3,30%).

Studiul relevă, de asemenea, faptul că „doar 33,3% dintre repondenți semnalează locul unde se află utilizând aplicația Facebook Check-in Places, aspect determinat de modalitatea de accesare a contului de Facebook prin telefon mobil sau tabletă. Utilizatorii tind să își informeze prietenii că se află în anumite locuri atunci când acestea corespund statutului și imaginii de sine. Cele mai vizitate locuri de către utilizatorii de Facebook din România sunt restaurantele și cafenelele, mall-urile și cluburile”. Aplicaţia Check-in este folosită în special în timpul liber al repondeţilor, aceştia o utilizează, în mod deosebit, în locurile în care se delectează, cum ar fi cafenele, restaurante şi mall-uri.

Concluziile studiului arată faptul că marea majoritate a repondenților  pot fi accesați pe Facebook cu datele lor reale de naștere și cu informațiile corecte legate de studiile efectuate. Informaţiile personale care sunt făcute publice de cei mai puţini dintre repondenţi sunt orientarea politică, numărul de telefon şi adresa domiciliului.

Cifrele arată faptul că 88,45% dintre repondenţi îşi dezvăluie data naşterii pe site-ul de socializare, imediat în clasament se situează informaţiile legate de studii, cu o pondere de 79,87%, iar la polul opus, cu o pondere de doar 13,53%, adresa domiciliului.

În ziua de astăzi, fie că este vorba de socializare sau de promovarea imaginii, Facebook-ul este nelipsit din vieţile noastre. Dacă în viaţa de zi cu zi reuşim să ne facem o părere despre o persoană după ce o vedem prima dată, pe Facebook, profilul personal te reprezintă în faţa celorlalţi, care îşi formează prin intermediul acestei rețele sociale o primă impresie despre tine. În acest sens, putem conchide alături de cei trei autori „pe Facebook, ești ceea ce publici”.

Articolul ştiinţific „Facebook, între socializare şi promovarea imaginii personale” a fost publicat în Revista de Comunicare şi Marketing, editată de Universitatea “Andrei Şaguna” din Constanta. (indexată în 4 baze de date internationale: Ebsco, CEEOL, Repec şi Index Copernicus)

Social Media, “o mină de aur” pentru jurnalişti

Aproximativ o treime dintre jurnaliştii britanici cred că nu ar fi în stare să-şi ducă la bun sfârşit munca editorială fără ajutorul Social Media, iar 39% dintre aceştia cred că reţelele de socializare i-au ajutat să-şi sporească activitatea jurnalistică.

Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu realizat anual de  organizaţia CISION, în rândul a 3650 jurnalişti din 11 ţări diferite: Marea Britanie, Franţa, Germania, Finlanda, Suedia, Italia, Spania, Olanda, Statele Unite, Canada şi Australia, dintre care 769 sunt jurnalişti britanici.

Cercetarea arată că reţeaua de tip microblogging (Twitter) este cea mai populară în rândul jurnaliştilor (80%) şi a crescut în rândul popularităţiei cu 10 procente faţă de anul anterior, urmată de reţele de socializare pentru profesionişti (LinkedIn), preferată de 76% dintre respondenţi şi de reţeaua de socializare Facebook, utilizată de 72% dintre jurnaliştii chestionaţi.

Cele mai comune activităţi ale jurnaliştilor în reţelele de socializare sunt: postarea de comentarii (71,2% – săptămânal, 46,9% zilnic), administrarea unui profil profesional, care are legătură cu viaţa profesională (61,3% – săptămânal, 42,4% zilnic), redistribuirea postărilor în reţelele de microblogging  (60,6% – săptămânal, 38,5% zilnic), monitorizarea reacţiilor utilizatorilor cu privire la propriul conţinut publicat (62,3% – săptămânal, 36,7% zilnic). La polul opus, cele mai puţin întreprinse activităţi de către jurnalişti în social media sunt reprezentate de contribuţiile aduse comunităţilor de conţinut sau website-urilor având conţinut generat de utilizatori (ex. Wikipedia).

Motivul invocat de jurnalişti cu privire la utilizarea Social Media variază foarte mult de la un tipul de medium la altul. Bunăoară, blogurile sunt folosite de jurnalişti pentru informare despre o ştire (44,7%), monitorizare (33,7%), publicarea şi promovarea propriului conţinut (33,1%). Comunităţile de tip “conţinut generat de utilizatori” (ex. Wikipedia) sunt folosite de cei mai mulţi jurnalişti pentru documentare (53,6%) şi pentru verificarea informaţiei (41,9%). Reţelele de microblogging sunt utilizate pentru publicarea propriului conţinut, documentare şi monitorizarea informaţiei. Cei mai mulţi jurnalişti (49%) folosesc reţelele profesionale pentru creşterea bazei de date a surselor de informare autorizate, iar reţelele de socializare clasice sunt folosite pentru publicarea propriului conţinut (53,8%) şi documentare (40,1%). Cele mai puţin utilizate mijloace aparţinând Social Media sunt website-urile de video sharing (Youtube) şi website-urile de bookmarking.

Atitudinea faţă de social media este una puternic pozitivă, atât din partea jurnaliştilor, cât şi din partea analiştilor mass-media. Un număr foarte mare dintre jurnaliştii chestionaţi (peste 70%) consideră că utilizarea Social Media i-au ajutat pentru promovarea imaginii profesionale şi a muncii lor mult mai eficient şi le-a influențat în mod pozitiv contactul cu audienţa. De cealaltă parte, specialiştii din mass-media afirmă că Social Media subminează valori ale jurnalismului tradiţional, precum obiectivitatea şi că informarea dintr-un număr mare de surse îmbunătăţeşte calitatea jurnalismului.

Totuşi, jurnaliştii găsesc şi aspecte mai puţin pozitive ale utilizării Social Media în munca editorială. Cele mai mare griji ale jurnaliştilor sunt cu privire la securitatea datelor şi la informaţii care nu pot fi mereu de încredere.

Întreg studiul poate fi descărcat de aici.

2012, un an de instabilitate media în Letonia

Mass-media din Letonia a avut un an tumultuos în 2012, caracterizat din plin de instabilitate financiară, modificări privind proprietarii, și tendințe de concentrare. Totuși, în mijlocul acestei piețe acrobatice – au fost dezvăluite realizări curajoase în jurnalism și proiecte media ambițioase. Următoarele reprezintă câteva dintre capcanele și etapele care au caracterizat mass-media din Letonia în anul 2012.

Progresul Anului – media în spațiul public:

La începutul anului 2012, Consiliul Național al Mass-Media Electronică a scris o elaborare detaliată a conceptului de mass-media în spațiul public, care justifică în continuare dezvoltarea mass-media în spațiul public pentru următorii cinci ani. Proiectul este un reper istoric pentru independența Letoniei, însă succesul programului depinde de voința politicienilor și de determinarea  profesioniștilor din mass-media.

Achiziționarea Anului – MTG a achiziționat LNT:

După ce MTG a cumpărat LNT, în iunie, rezultatele pozitive și profiturile au început să apară deja în toamna aceluiași an. Saeima, parlamentul Letoniei, a susținut amendamentele la Legea privind mass-media electronică, care a autorizat cererile de plată pentru redifuzarea LNT și TV3 la operatorii de televiziune prin cablu, începând din martie 2013. Potrivit datelor furnizate de TNS Letonia, canalele MTG (TV3, LNT, TV3 +, TV6, Channel2) au fost extrem de urmărite în luna decembrie, cu totaluri agregate de peste 37 la sută – date care confirmă niveluri serioase de concentrare pe piața de televiziune letonă.

Pierderea Anului – Ziarele:

Ca urmare a unei modificări recurente a proprietarilor, cele mai mari trei ziare de limbă rusă, Vesti Sevodnja, CAS și Telegraf au fost mutate la un birou central înainte de a li se transmite, în cele din urmă că, până la sfârșitul anului va mai rămâne doar unul, Vesti Sevodnja. Mulți au speculat că senatorul rus și miliardarul Andrejs Molcanovs s-a numărat printre proprietarii ziarului, dar informațiile disponibile în baza de date Lursoft au indicat o companie offshore numit Lanchrome Limited, care este înregistrată în Cipru și reprezentată în Consiliul de administrație de către Sergejs Baranovskis, Belousenko Tatjana și cel din urmă, președinte al consiliului de administrație și cetățean al Federației Ruse, Caregorodcevs Andrejs. În cele din urmă, reducerea editurilor a trei ziare la una singură nu este doar un pas serios în direcția de concentrare a presei letone scrise în rusă, dar de asemenea, duce la creșterea numărului de outlet-uri media din Letonia asociate cu proprietari ruși.

Modificarea audienței – conținut educațional și analitic:

În timp ce unda de schimbare a fost prima dată simțită în anul 2011, anul 2012 a reprezentat în mod clar o schimbare, cu un consum de mass-media care nu a mai fost definit doar prin prisma mediei ca sursă de divertisment. O creștere rapidă a numărului de abonați a fost experimentată de către revista săptămânală analitică Ir (aproximativ 7.000 de abonați până la sfârșitul anului 2012) și de Sestdiena (aproape 22,000 de abonați), care a oferit unele  cercetări și materiale analitice, precum și divertisment pe bază de conținut. În plus, piața revistelor educaționale a înregistrat o creștere, începând de la Ilustreta Junioriem până la Forbes.

Descoperirea anului – Proiecte de Investigații Jurnalistice:

Datorită Centrul de Investigații Jurnalistice Re-Baltica, mai multe lucrări de jurnalism de investigație au adus schimbări pozitive în conținutul mass-media letonă. Piesa cea mai izbitoare și practică a fost dedicată analizei motivelor inegalităților existente în veniturile populației și modificărilor necesare în cadrul sistemului de impozitare leton.

Leii Anului – noii proprietari de mass-media:

Deși fondat la sfârșitul anului 2011, postul de televiziune regional și portalul Re: TV, dezvoltat de televiziunea regională Vidzeme reprezentat de Ingemars Vekteris, a cunoscut o dezvoltare foarte importantă. Canalul face tot posibilul pentru a depăși provocările prezentate în urma dezvoltării televiziunii digitale, în timp ce canalul regional luptă pentru a ajunge la publicul lor, care se micșorează. Re: TV este unit cu 15 alte canale de televiziune regionale, unele dintre ele deținute de administrațiile locale participante. La sfârșitul anului, un nou post de radio Radio Riga a fost de asemenea fondat.

Lupta Anului – Draugiem.lv împotriva Facebook:

Facebook se mândrește cu un miliard de utilizatori care accesează rețeaua lor socială, cel puțin o dată pe lună, dar succesul său la nivel mondial este depășit de popularitatea Draugiem.lv în Letonia. Potrivit datelor furnizate de Asociația letonă de internet, există 1,2 milioane de utilizatori, sau 58,4 la sută din întreaga populație letonă (83,5 la suta din toți utilizatorii de Internet din Letonia) înregistrați pe Draugiem.lv. Facebook este utilizat de aproximativ 400.000 de utilizatori sau 19,3 la sută din populație (27,6 la sută din toți utilizatorii de Internet din Letonia). Este foarte probabil ca anul 2013 va aduce din nou în discuție supraviețuirea site-ului Draugiem.lv, cu toate acestea nici o dezbatere privind site-ul cel mai popular din Letonia nu va fi necesară.

Obsesia Anului – Aplicații inteligente pentru Smartphone:

Alături de creșterea în popularitate a telefoanelor inteligente și tabletelor, a crescut și numărul de cereri depuse în Letonia. Cotidianul național, Diena (Ziua), a fondat o revistă pentru utilizatorii iPad sub titlul de 5Diena (Vinerea), în plus față de mai multe reviste tipărite, care sunt, de asemenea, disponibile acum într-o ediție digitală. Printre noile aplicații mobile lansate în 2012, Vardenite creată de lingvistul Janina Kursite este printre cele mai interesante, în plus față de Mushrooms, aplicația pentru vânătorii de ciuperci, aplicația pentru iubitorii de cinema Kino Diena, precum și aplicația practică de la Departamentul de Transport Public Riga, Traffic.

Puzzle-ul Anului – Atac asupra jurnalistului Leonidele Jakobsons:

La începutul anului 2012, editorul portalului Kompromat.lv Leonidele Jakobsons, a suferit o tăietură adâncă facială, ca urmare a unui atac orchestrat de doi agresori. Jurnalistul a presupus că atacul a fost legat de activitatea sa profesională și că acesta a pornit din dorința de a se răzbuna pe el datorită expunerii diferitelor publicațiilor. Kompromat.lv, care a expus funcționarii publici în trecut, dedică cea mai mare parte a conținutului portalului său analizei sistemului polițienesc și judiciar, inclusiv încercărilor de expunere a relațiilor informale dintre Letoni influenți. Credibilitatea Kompromat.lv scade din cauza refuzului editorului său de a furniza informații cu privire la sursele sale de venit, inclusiv cele ale Kompromat.lv.

Oroarea Anului – Impactul Ask.fm:

În acest an, reprezentanții guvernului leton au luat cunoștință de rețeaua socială Ask.fm, un site leton popular în rândul adolescenților din diferite țări din întreaga lume. După ce doi adolescenți irlandezi s-au sinucis după ce Ask.fm și-a bătut joc de ei, oficialii publici letoni au fost contactați de către Ministrul Irlandei pentru Copii și Probleme de Tineret, cerând să se investigheze și să se îmbunătățească siguranța site-ului. Ask.fm este utilizat de aproximativ 21 de milioane de oameni din întreaga lume, și a fost inițial dezvoltat de Oskars Liepins, Terebins Marks, Terebins Ilja, Vesnakovs Valerijs, și Sinka Klavs.

Stresul Anului – Ignorarea populației în Latgale:

După efectuarea unei examinări aprofundate a obiceiurilor de consum de televiziune ale populației letone, se pare că, chiar și cu digitalizarea televiziunii, nici un outlet mass-media nu este în măsură să ajungă cu succes la locuitorii de la granița letonă de Est. O parte din conținutul opiniilor populației, difuzate în Rusia și Belarus, demonstrează o cunoaștere foarte limitată a ceea ce se întâmplă în Letonia. De exemplu, conform lui Zigrida Some, redactorul-șef al ziarului Daugavpils Laiks Latgales – jurnaliștii de la ziarul anterior menționat, care au vizitat parohiile atinse de o epidemie, au fost șocați de faptul că locuitorii nu au auzit nimic de boala periculoasă.

Articol tradus din originalul leton “2012 – ieilgušas mediju nestabilitātes gads” de Ivita Ozola

FACEBOOK lansează GRAPH SEARCH. Cum va funcţiona motorul de căutare

FACEBOOK lansează un motor de căutare de conţinut în cadrul propriei reţele de socializare, noul serviciu urmând să se numească “Graph Search”, anunţă preşedintele Consiliului de administraţie al companiei, Mark Zuckerberg.

“Noul serviciu le va permite utilizatorilor FACEBOOK să efectueze căutări naturale de conţinut în cadrul reţelei de socializare”, a spus Zuckerberg, conform BBC News online. Citeşte mai mult

Pagina următoare »