Digital News Report 2017: încredere scăzută în reţelele sociale

June 22, 2017 • Headlines, Media Digitale, Ultimele articole • by

Digital News Report 2017 se bazează pe un sondaj online YouGov realizat pe 70 000 de oameni din 36 de ţări şi arată că încrederea în media este scăzută, dar tot mai mulţi oameni sunt dispuşi să plătească pentru conţinut online de ştiri – în special în Statele Unite

 

Audienţele sunt nemulţumite de calitatea ştirilor în general şi a celor de pe reţelele sociale în particular, se arată în cel de-al şaselea Digital News Report.

 

Raportul, realizat de Reuters Institute for the Study of Journalism, se bazează pe un sondaj online la care au răspuns 70 000 de oameni din 36 de ţări. El arată că, deşi peste jumătate dintre respondenţi (54%) declară că folosesc reţelele sociale ca sursă de informare, doar un sfert (24%) cred că acestea îşi fac bine treaba atunci când vine vorba despre separarea informaţiilor adevărate de cele false, comparativ cu 40% care cred că institutiţiile media de ştiri fac asta bine.

În ţări precum Statele Unite (20%/38%) şi Marea Britanie (18%/41%), oamenii au de două ori mai multă încredere în organizaţiile de ştiri. Numai în Grecia este mai mare numărul persoanelor care cred că reţelele sociale se descurcă mai bine, în principal datorită nivelului scăzut de încredere în organizaţiile de ştiri (28%/19%).

 

Încrederea în presă şi influenţele politice

Încrederea în mass-media variază semnificativ între cele 36 de ţări incluse în sondaj. Ţara în care încrederea în presă este cea mai mare este Finlanda (62%), iar cea mai mică este în Grecia şi Coreea de Sud (23%).

În majoritatea ţărilor se poate identifica o legătură strânsă între neîncrederea în media şi influenţele politice regăsite. Aceasta este în special evidentă în ţările cu un grad ridicat de polarizare politică. Spre exemplu, în Statele Unite, asta înseamnă că respondenţii tind să aibă încredere în sursele de informare pe care le folosesc regulat (53%) mai mult decât în furnizorii de ştiri în general (38%). În Marea Britanie, ca urmare a votului pentru Brexit din iunie 2016, s-a înregistrat o scădere generală a încrederii în presă de la 50% la 43%.

 

Nivelul de încredere variază şi în funcţie de orientarea politică. În Statele Unite, cei care simpatizează cu dreapta sunt de trei ori mai dispuşi să manifeste neîncredere vizavi de ştiri faţă de cei care sunt reprezentaţi de politicile de stânga. În Marea Britanie, regula este complet inversată. Acest fapt poate fi explicat prin diferenţele dintre media din diversele ţări. Până de curând, în Statele Unite nu a existat echivalent pentru presa tabloidă de centru-dreapta, care domină presa scrisă britanică în ceea ce priveşte tirajele. În fiecare ţară, asta a permis apariţia pe piaţă a unor noi instituţii media partizane, născute în online: în SUA, studiul arată că Breitbart a atins pragul de 7% dintre respondenţi care susţin că îl folosesc săptămânal, iar blogul britanic The Canary, care îl susţine pe laburistul Jeremy Corbyn, a ajuns la 2% utilizare săptămânală în Regatul Unit.

Diferenţe regionale în plata pentru ştirile online

În toate ţările, doar 13% dintre utilizatori plătesc pentru ştiri online, dar există variaţii mari de la o regiune la alta. Mai mult de un sfert plătesc pentru accesul la informaţii în Norvegia (26%) şi o cincime în Suedia (20%), comparativ cu doar 6% în Grecia.

Studiul susţine că asta se poate traduce în venituri mai mari şi o cultură a abonamentului în print care s-a transferat în digital printr-o politică de reduceri şi abonamente de test. Dar s-ar putea ca în anumite zone să mai fie vorba despre un factor implicat. Un aspect pozitiv al polarizării politice şi al încrederii scăzute în social media şi în presa de informare în general ar putea fi creşterea remarcabilă a numărului celor dispuşi să plătească pentru ştiri online în Statele Unite (procentul a crescut de la 9% la 16% pe eşantionul online testat), precum şi o triplare a donaţiilor către instituţiile producătoare de ştiri. Cele mai multe abonamente şi plăţi au venit dinspre cei cu gândire politică de stânga, iar aproape o treime dintre ei au declarat că doresc să „ajute la finanţarea jurnalismului”. O creştere semnificativă a venit de la cei sub 35 de ani, o corectură puternică pentru prejudecata că tinerii nu sunt pregătiţi să plătească pentru consumul de presă online şi mai ales pentru consumul de ştiri.

Au existat creşteri similare în plata pentru ştiri online şi în alte ţări cu presă relativ polarizată, cum ar fi Australia, de la 10% în 2016 la 13% în 2017, cu 25% dintre cei care plătesc susţinând că motivaţia cea mai importantă pentru gestul lor este nevoia de „ajuta la finanţarea jurnalismului”

Creşterea polarizării ar putea ajuta organizaţiile de presă

E clar că sunt vremuri interesante pentru instituţiile de presă, iar creşterea polarizării politice, avalanşa de ştiri false şi scăderea încrederii în reţelele sociale sunt motive de îngrijorare. Dar, în acelaşi timp, există semne care arată că, în anumite ţări, această polarizare duce la o revitalizare a dorinţei oamenilor de a susţine organizaţiile de presă de care se simt apropiaţi. Divergenţele politice pot aduce după ele o apropiere mai mare de instituţiile media, ceea ce ar putea ajuta la susţinerea pe viitor a jurnalismului finanţat prin metode comerciale.

 

Imagini: RISJ, DNR 2017; Ian Clark, Flickr CC licence

Traducere: Anamaria Neagu

Print Friendly

Tags: , , , ,

Send this to friend