„Un jurnalist nu trebuie să mintă!”

April 12, 2014 • Etică și deontologie, Libertatea presei, Politici mass media, Publicitate și Marketing • by

Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța a organizat, la sfârşitul lunii martie, o conferinţă naţională cu tema „CODURILE PENAL ȘI DE PROCEDURĂ PENALĂ – PREMISA CONSOLIDĂRII STATULUI DE DREPT”, de fapt o manifestare multidisciplinară la care au participat personalități de prestigiu ale lumii academice, iluștri profesioniști precum prof.univ dr. Nicolae Popa, care a ocupat funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prof. univ. dr. Gheorghe Iancu, Avocat al Poporului între anii 2011 – 2012, prof. univ. dr. Pavel Abraham, care condus Poliţia Română şi a fost preşedintele Agenției Naționale Antidrog din cadrul Ministerului de Interne, dar şi cunoscutul jurnalist român Ion Cristoiu, alături de reprezentanți ai instituțiilor publice locale și centrale, studenții și cadrele didactice ale Universității.

Organizarea acestei platforme de dezbateri cu pronunţat caracter juridic, dar nu exclusiv juridic, a fost resimțită ca o necesitate în contextul actual al controverselor legate de oportunitatea și corectitudinea modificărilor aduse celor două coduri. Conferința a reprezentat prilejul potrivit, atât pentru teoreticieni cât și pentru profesioniști, de a expune într-un cadru academic observațiile și argumentele pro sau contra și de a evidenția elementele de noutate cuprinse în cele două acte normative și implicațiile care decurg din aplicarea acestora.

Modalitatea de abordare a fost originală, propunând si alte teme de discuţii din perspectiva impactului social al modificărilor legislative, teme care au constituit diferite secţiuni la care au avut oportunitatea să participe nu doar jurişti – teoreticieni şi practicieni, ci şi psihologi, economişti şi jurnalişti.

Pentru aceştia din urmă a fost organizată o masă rotundă cu tema „Noul Cod Penal şi libertatea presei”, dezbatere care a fost moderată de jurnalistul Ion Cristoiu. Hotărârea de a organiza o dezbatere, în detrimentul unei secţiuni în cadrul căreia să fie prezentate lucrări ştiinţifice, a avut ca obiectiv atragerea practicienilor într-o discuţie la care probabil ar fi refuzat să participe sub condiţia elaborării unei lucrări.

Astfel, la dezbaterea organizată în 28 martie a.c. au participat specialişti în legislaţia presei, specialişti în istoria presei şi jurnalişti de investigaţie din presa locală, aflaţi încă în serviciu sau care s-au retras către alte profesii, mai puţin riscante şi mai puţin epuizante.

În prezenţa studenţilor şi profesorilor de la Facultatea de Ştiinţele Comunicării şi Ştiinţe Politice, au fost puse în discuţie efectele modificărilor din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală asupra libertăţii presei, avatarurile delictului de opinie în presa românească şi problemele de reglementare a mass media.

Primul subiect discutat a fost articolul 276 din noul Cod, referitor la influențarea sau intimidarea judecătorilor sau organelor de urmărire. Asupra acestui articol și-a exprimat părerea un specialist, fostul Avocat al Poporului, prof. univ. dr. Gheorghe Iancu, afirmând că este aproape inutil, întrucât ar fi imposibil de dovedit intenția.

Deși are el însuşi două procese de mare notorietate la activ, Ion Cristoiu a rămas surprins de numărul jurnaliștilor prezenți care au ridicat mâinile atunci când au fost întrebaţi dacă fuseseră vreodată chemaţi în instanţă pentru calomnie sau insultă.

Unul dintre ei, jurnalistul Constantin Cumpănă, şi-a povestit aventurile, condamnarea, alături de Radu Mazăre (actualmente primarul minicipiului Constanţa, pe atunci jurnalist) pentru calomnie şi insultă, dar şi victoria pe care au repurtat-o la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Un alt jurnalist constănţean, Cătălin Siclitaru, a descris hărțuirea sa în instanță de către un executor judecătoresc și felul în care s-a folosit pentru a câștiga procesul, fără a fi asistat de vreun avocat, de ghidul juridic editat special pentru jurnaliști de Agenția de Monitorizare a Presei.

În chestiunea mult discutată a reglementării presei printr-o lege specifică, părerile au fost împărţite. Dacă au fost unele voci care au afirmat că jurnaliştii nu au nevoie de o lege, majoritatea celor prezenţi au adus drept contraargumente realităţile zilei de azi şi au fost de părere că o lege ar proteja jurnaliştii în faţa abuzurilor de orice fel, chiar şi în faţa încercărilor patronilor de a-i transforma în instrumente prin care îşi apără interesele private, nicidecum interesul public. De altfel, s-a afirmat cu tărie că nu jurnaliștii sunt cei care se împotrivesc unei legi a presei, ci chiar patronii.

De asemenea, potrivit lui Ion Cristoiu, o lege ar oferi jurnalistului un statut profesional și ar reglementa condițiile prin care un for național ar putea să confere sau să suspende apartenența la breaslă.

Una dintre concluziile pertinente ale dezbaterii a fost aceea că problema principală a presei contemporane din România este modul de funcţionare a televiziunilor de ştiri.  În primul rând este vorba despre manipularea continuă a unui public puţin numeros şi foarte polarizat, care a ajuns să deschidă televizorul numai pentru a-şi auzi propriile opinii, schimbând canalul de îndată ce acestea îi sunt contrazise, apoi de agresivitatea participanţilor la emisiunile de dezbateri, dar şi a moderatorilor, agresivitate care este transferată în plan social. Această din urmă tară  a dat naştere unui fenomen cunoscut sub denumirea „linşaj mediatic”, care se bazează pe minciună şi manipulare.„Sunt de acord cu toate pamfletele, chiar şi cu înjurătura, dar nu cu minciuna. Marea problemă în cadrul linşajului mediatic este minciuna conştientă”, a concluzionat Ion Cristoiu, în consens cu toţi participanţii la dezbaterea organizată la Universitatea „Andrei Şaguna”.

 

Print Friendly, PDF & Email

Send this to friend