Poliţia foloseşte legea anti-tero pentru a „spiona” pe jurnaliştii britanici

November 8, 2014 • Etică și deontologie, Libertatea presei, Politici mass media • by

Legea europeană menită să protejeze dreptul jurnaliştilor de a avea surse confidenţiale este subminată de poliţia din Marea Britanie, conform publicaţiei britanice National Union of Journalist(NUJ). NUJ a acucat poliţia de spionaj asupra reporterilor prin invocarea legilor anti-tero, pentru a le accesa înregistrările telefonice private.

 

Sindicatul spune ca utilizarea recentă de către poliţie a Actului de Reglementare a Puterii Investigatorii (RIPA) împotriva jurnaliştilor reprezintă o ameninţare la libertatea presei şi a drepturilor civile.

Lordul Falconer, un fost Lord Cancelar, a criticat de asemenea forţele de ordine. El a declarat că anchetatorii au greşit prin a se autoriza să folosească această lege şi ar fi trebuit să caute o aprobare legală inainte să obţină înregistrările telefonice ale cel puţin trei jurnalişti ai unor ziare naţionale.

Lordul Falconer se referea la două cazuri recente, de profil înalt, în care poliţia a ordonat companiilor telefonice să predea înregistrările telefonice ale reporterilor.

Primul, cunoscut sub numele de „Plebgate”, s-a centrat pe un scandal între un fost ministru de cabinet şi poliţie , la porţile străzii Downing din Londra. Cel de-al doilea caz a constat în o creştere accelerată a fraudei privind biletele de avion, implicându-l pe Chris Huhne, un fost MP.

Publicaţia The Sun a depus o plângere oficială la Tribunalul Puterilor Investigatoare. Aceasta a cerut o revizuire publică pentru a determina dacă poliţia a făcut abuz de putere când a ordonat companiei Vodafone să cedeze înregistrările telefonice ale editorului politic al ziarului, Tom Newton Dunn, în timpul anchetei Plebgate.

Publicaţia spunea, printr-un articol de fond, că acţiunile poliţiei s-au ridicat la un „asalt impotriva libertăţii presei”. Ziarul a comentat în continuare că: „O presă liberă este fundamentală pentru toate celelalte libertăţi. Şi pentru a avea o presă liberă, reporterii trebuie să poată fi capabili să protejeze identitatea surselor lor”.

În conformitate cu legislaţia europeană. Poliţia ar trebui să aplice pentru permisiunea unei instanţe să acceseze înregistrările telefonice, dar, sub incidența RIPA, poliția are nevoie doar de aprobarea unui ofițer superior.

Avocații mass-media și militanții pentru libertatea presei spun că sunt ingrijorați pentru că folosirea RIPA nu este transparentă și nu au de unde știi dacă aceasta este folosită pentru a compromite sursele confidențiale. NUJ a declarat că poliția a utilizat RIPA în mod secret și este posibil să fi accesat înregistrările telefonice ale mai multor jurnaliști decât au declarat public.

Gavin Miller QC, reprezentantul patronului publicației Mail on Sunday, Associated Newspapers, în cazul Chris Huhne pentru fraudarea biletelor, a declarat că RIPA a fost adoptată în anul 2000, pentru a contracara terorismul. Poliția a recunoscut că a obținut înregistrările telefonice a doi jurnaliști seniori care au lucrat la cazul pentru Mail on Sunday.

Un purtător de cuvânt al poliției a apărat utilizarea RIPA în cazurile Plebgate și Chris Huhne, argumentând că, uneori, nevoile justiției sunt mai mari decât protecția confidențialității surselor. Totuși, purtătorul de cuvânt a admis că ar fi nevoie de o schimbare a modului în care poliția obține informații de la și despre jurnaliști.

Sir Ian Blair, fostul șef al poliției metropolitane londoneze a spus că RIPAA nu a fost niciodată menită să fie folosită în scopul obținerii de informații despre jurnaliști. Boris Johnson, primarul Londrei, a cerut de asemenea ca legea să fie rescrisă pentru ca pe viitor poliția să fie nevoită să recurgă la un mandat jurisdicțional înainte să o foloseacă împotriva reporterilor.

Gazeta UK Press, publicația de comerț a jurnaliștilor care desfășoară campania Save Our Sources, s-a adresat forțelor de ordine din toată țara, cerându-le să detalieze utilizarea RIPA împotriva jurnaliștilor. Se spune că 25 de departamente au refuzat să răspundă cererii până în prezent: 17 departamente au refuzat pe motive de costuri, dar 9 au spus că divulgarea ar putea riscă să submineze securitatea națională.

 

This article is available on EJO also in Italian

pic credit: Loz Pycock/Flikr 

 

Print Friendly, PDF & Email

Send this to friend