O perspectivă interesantă asupra cercetărilor din jurnalism

January 21, 2013 • Etică și deontologie, Media Digitale • by

Digitalizarea, participarea, interacțiunea, economicizarea și globalizarea sunt doar câteva expresii care descriu direcția în care se îndreaptă jurnalismul. Noua carte a seriei germane “Aktuell. Journalismus Studien zum” (“La curent. Studii în domeniul jurnalismului.”), arată în mod clar că jurnalismul nu numai că se reinventează pe sine, dar, de asemenea, cercetarea dedicată acestuia.

“Journalismusforschung. Stand und Perspektiven” (“Cercetări în Jurnalism. Starea actuală și perspective”) este prima carte a seriei, editată de Klaus Meier, profesor de jurnalism al Universității Catolice din Eichstätt-Ingolstadt, și Christoph Neuberger, profesor de științele comunicării la Institutul de Științele Comunicării și Cercetări Media la Universitatea Ludwig Maximilians din Munchen.

Cu această carte dorim să reconsiderăm, să stabilim contextele și să oferim o imagine de ansamblu a stării actuale și perspectivelor cercetărilor în jurnalism, spun redactorii. Fără îndoială, aceștia și-au atins obiectivul prin colectarea contribuțiilor a 13 oameni de știință renumiți din jurnalism și comunicare. Aceștia demonstrează în mod clar modul în care jurnalismul a răspuns provocărilor actuale. Cercetătorii descriu condițiile politice și economice pentru jurnalism, subliniază importanța calității, managementului și responsabilității, clarifică rolul jurnalismului și publicului său, și prezintă evoluții actuale, cum ar fi tabloidizarea și mediatizarea.

Andrea Czepek, profesor de jurnalism al Universității de Științe Aplicate Jade din Wilhelmshaven, explică în articolul ei “Pressefreiheit – Hindernisse und Grenzen” (“Libertatea presei – bariere și limite”), cât de importantă este diferențierea a două perspective legate de libertatea presei: pe de o parte, restrângerea libertății, de exemplu prin intervenție guvernamentală sau prin constrângeri structurale, iar pe de altă parte, limitele libertății presei stabilite de alte drepturi fundamentale.

În discuție, aceste aspecte fundamental diferite, sunt adesea confundate, spune Czepek. Ea se opune clasamentului numeroaselor libertăți ale presei. Ele dau impresia că libertatea presei ar putea fi măsurată în mod obiectiv și fără echivoc și ar putea fi comparată la nivel internațional. Cu toate că indicii sunt descrişi pe baza estimărilor subiective ale experților, în final, clasificările sunt subiective și non-sistematice, spune Czepek și pledează pentru o colectare mai sistematică a datelor.

Klaus Arnold, profesor de științele comunicării și mass-media la Universitatea din Trier, arată în contribuția sa “Qualität IM Journalismus” (“Calitatea în jurnalism”), faptul că, în ultimii ani, în cercetarea empirică a calității jurnalismului accentul s-a mutat de la analizele de conținut către studii ale audienței. Așa cum este încă de interes în ce măsură calitățile clasice jurnalistice pot fi aplicate la formele participative pe internet, în viitor, va fi, de asemenea important, ca cercetătorii să se dedice unei perspective legate de audiență, spune Arnold.

El a așteptat însă studiile care demonstrează modul în care jurnaliștii privesc calitatea jurnalistică. Pentru a fi în măsură să demonstreze evoluția întregului sectorul de jurnalism german, rapoartele anuale ca cel din Elveția (Anuarul “Qualität der Medien” (“Calitatea mass-media”), al “Forschungsinstitut Öffentlichkeit und Gesellschaft” / “Institutul de cercetare publică și societală”, în cadrul Universității din Zürich) sau cel din Statele Unite (raportul anual “State of the News Media” realizat de Pew Research Center’s Project for Excellence in Journalism), ar fi de dorit.

Wiebke Loosen, Cercetător Principal la Institutul de Cercetare Media Hans Bredow de la Universitatea din Hamburg, arată în raportul său “Publikumsbeteiligung im Journalismus” (“Participarea publicului la jurnalism”) cum jurnalismul profesionist poate integra forme de participare a publicului. Loosen analizează audiența ca un construct și analizează relația dintre jurnalism și publicul său, descriind în detaliu noi forme de participare a publicului, cum ar fi crowdsourcing-ul. Cercetătorul subliniază că jurnalismul nu se va schimba prin participarea publicului. În opinia sa jurnaliști reușesc să utilize activitățile de utilizator pentru propriile lor scopuri, printre altele, pentru cercetarea și distribuția conținutului lor. Prin urmare, granițele dintre jurnalist și public ar fi menținute.

Margreth Lünenborg, profesor de științe ale comunicării la Freie Universität Berlin, observă în articolul său “Boulevardisierung im Journalismus” (“Tabloidizarea în Jurnalism”), că separarea clară între jurnalismul de calitate și jurnalismul tabloidizat (presa de scandal) nu mai există. Forma, conținutul și estetica jurnalismului tabloidizat s-a imprimat și în alte forme de jurnalism. Jurnalismul tabloidizat este profund relevant din punct de vedere economic, comunicațional și societal, consideră Lünenborg.

Cartea se adresează oamenilor de știință și studenților, precum și jurnaliștilor și altor practicieni mass-media care doresc să obțină o perspectivă asupra cercetărilor privind jurnalismul, spun editorii Andrea Czepek (Wilhelmshaven), Ralf Hohlfeld (Passau), Frank Lobigs (Dortmund), Wiebke Loosen (Hamburg), Klaus Meier (Eichstätt) și Christoph Neuberger (München). Cartea oferă de asemenea, o imagine captivantă, cu privire la următoarea carte din serie, în care, Annika Sehl, profesor suplinitor la Institutul de Jurnalism de la Universitatea Tehnică din Dortmund, va prezenta rezultatele tezei sale de doctorat “Jurnalism participativ în ziarele cotidiene”.

Print Friendly, PDF & Email

Tags: , , , , ,

Send this to friend