Ursuleți de pluș și amenințări. Amenințări pentru reporteri în 2012

August 6, 2013 • Libertatea presei • by

Guvernele din 2012 au atacat jurnaliștii, au creat noi legi pentru a înăbuși noile media digitale independente, și au declanșat o dispută diplomatică mare privind ursuleții de pluș, potrivit raportului anual al Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) din New York, cu privire la atacurile asupra presei.

Grupul de suport care monitorizează amenințările jurnalismului și jurnaliștilor din întreaga lume, a publicat raportul său anual privind starea media la nivel global.

Organizația definește jurnaliștii ca persoanele care se ocupă de știri sau comentarii despre treburile publice prin presa scrisă, prin fotografii, la radio, la televizor sau online. Raportul său pentru 2012 contorizează numărul jurnaliștilor uciși sau închiși până la 1 decembrie 2012.

Potrivit datelor din acest raport: “Atacuri asupra presei. Jurnalismul de pe linia frontului, în 2012”, pentru un jurnalist Siria este acum cel mai mortal loc din lume.

Cel puțin 28 de jurnaliști au fost uciși acolo anul trecut. Cei mai mulți au fost reporteri locali și cetățeni jurnaliști, dar, de asemenea, cel puțin patru corespondenți internaționali au murit. Cercetările CPJ arată că forțele guvernamentale loiale președintelui Bashar al-Assad au fost responsabile pentru multe dintre decese, dar și forțele rebele au fost cele care au atacat unii jurnaliști și unele instituții de presă.

Între timp, Turcia este țara unde sunt închiși cei mai mulți jurnaliști: cel puțin 49 de jurnaliști au fost închiși până la 1 decembrie 2012. Un cod penal dur, o lege anti-teroare cuprinzătoare, un cod de procedură penală în mare măsură în favoarea statului și un mediu general anti-presă, a făcut închiderea reporterilor ușoară. Cei mai mulți dintre jurnaliștii încarcerați au fost kurzi, acuzați de sprijinirea terorismului ca urmare a raportării despre Partidul Muncitorilor din Kurdistan care este interzis. Prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan intentează frecvent procese de defăimare și ordonă patronilor și editorilor să își stăpânească jurnaliștii.

Belarus a continuat să se izoleze pe plan internațional, printr-o serie de atacuri dure, și uneori năucitoare, asupra presei. Cel puțin patru reporteri au primit interdicție de a părăsi țara în martie și alți patru au fost închiși anul trecut. Mulți alții au fost amenințați, hărțuiți, amendați și atacați. O agenție de publicitate suedeză a lansat pe calea aerului sute de ursuleți de pluș deasupra țării, cu sloganuri privind libertatea presei. Un reporter care a raportat întâmplarea a fost închis. Alți doi reporteri care au publicat fotografii și povestiri au fost amendați și interogați. Ministrul de Externe a fost concediat și ambasadorul suedez expulzat după această întâmplare. În februarie, guvernul a expulzat ambasadorii polonezi și pe cei ai Uniunii Europene după ce UE a extins interdicțiile de călătorie împotriva oficialilor din Belarus ca urmare a abuzurilor privind drepturile omului.

De asemenea, raportul subliniază faptul că libertatea presei din Rusia a scăzut în ultimul an. Climatul mass-media s-a îmbunătățit modest sub conducerea lui Dmitri Medvedev, dar s-a deteriorat brusc după ce Vladimir Putin a revenit la putere în mai 2012. El a semnat o serie de legi restrictive care vizează înăbușirea dezacordurilor și reducerea activității societății civile. Medvedev a dezincriminat defăimarea, făcându-o, o infracțiune civilă, nu una penală. Putin a incriminat-o din nou, și a ridicat amenda maximă la 5 milioane de ruble (E115, 000), de la un precedent de 3.000 de ruble. El a adoptat, de asemenea, legi restrictive cu privire la conținutul pe Internet, permițând autorităților să blocheze site-urile considerate a avea “conținut ilegal”. Definițiile vagi ale conținutului legii ilegal includ “a face propagandă de război” și “incitare la ură interetnică”. Jurnaliștii se tem că legea va fi utilizată pentru a reduce la tăcere opinii critice de pe Internet, care au devenit recent o bază importantă pentru știrile independente.

Legislatorii din Ucraina, de asemenea, au încercat să incrimineze defăimarea. Ei au fost nevoiți să retragă proiectul de lege în fața protestelor la nivel național și a protestelor internaționale, dar guvernul a atacat sistematic libertatea presei prin intermediul cenzurii, prin intermediul atacurilor fizice asupra reporterilor și proceselor politizate împotriva instituțiilor de presă. Guvernul a lansat o investigație fiscală împotriva susținătorilor opoziției radiodifuzorului TVi. În iulie, aceasta a percheziționat redacția postului și a înghețat conturile sale bancare. Procurorii au renunțat în cele din urmă la cazul lor împotriva proprietarului Nikolaw Knyazhitskiy al TVi, dar a amendat postul și a emis legi noi restrictive privind conținutul online.

Guvernul ungar a implementat o lege mass-media, care necesită “raportare echidistantă” și amenzi pentru încălcări, în ciuda opoziției puternice din partea Comisiei Europene.

Azerbaidjan a găzduit două evenimente de profil înalt în 2012: concursul Eurovision și Forumul pentru guvernarea internetului, dar autoritățile încă au atacat vocile potrivnice. Cel puțin nouă jurnaliștii care au criticat guvernul au fost închiși pe o varietate de acuzații, inclusiv huliganism, posesie de droguri și extorcare de fonduri: acuzații despre care, cele mai multe grupuri pentru drepturile omului, inclusiv CPJ spun că sunt fabricate. Mai mulți jurnaliști independenți, inclusiv jurnalistul premiat Idrak Abbasov au fost agresați, totodată, jurnalistul de investigație Khadija Ismailova fiind supus unei campanii de defăimare, după ce a raportat despre interesele de afaceri ale clasei conducătoare. Parlamentul a răspuns la munca ei prin adoptarea legislației care conferă președintelui imunitate pe viață împotriva urmăririi penale și a interzis corporațiilor să divulge o gamă largă de informații financiare.

Nursultan Nazarbayev din Kazahstan a adoptat legi restrictive anti-media la începutul anului 2012, la câteva săptămâni după ciocnirile violente dintre poliție și lucrători din domeniul petrolier aflați în grevă în vestul orașului Zhanaozen, care au perturbat relațiile de muncă în decembrie 2011. Reporterii care au raportat grevele au fost atacați, hărțuiți, și interogați. În ianuarie 2012, Guvernul a adoptat o lege care interzice distribuirea știrilor în presa scrisă sau electronică, știri pe care autoritățile le consideră o amenințare la adresa securității naționale. Autoritățile au impus, de asemenea, noi reglementări care impun managerilor Internet cafe-urilor să blocheze accesul la site-urile aflate pe lista neagră și la serverele proxy, să monitorizeze activitatea clientului și să transmită informații despre client către serviciile de securitate ale guvernului. Radiodifuzorii internaționali care difuzează emisiuni în Kazahstan sunt, de asemenea, în prezent, obligați să se înregistreze la stat.

Photo credit: Freedom House DC / Flickr CC

Print Friendly, PDF & Email

Send this to friend