Interpretările legii anti-terorism modelează viitorul jurnaliștilor turci

May 3, 2012 • Libertatea presei • by

Jurnaliștii din Turcia se confruntă cu hărțuiri tot mai mari și lipsire de libertate din cauza unor legi anti-terorism vag interpretate.

Cum publicitatea pentru intimidare continuă, a convinge guvernul turc să adopte reforme se dovedește a fi o sarcină dificilă. Un nou raport publicat la începutul acestei luni de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) dezvăluie că numărul de jurnaliști activi închiși în Turcia aproape s-a dublat anul trecut, ajungând la un total de 95.

Raportul, publicat în colaborare cu Reporteri Fără Frontiere, detaliază modul în care Turcia a devenit unul dintre cei mai răi ofensatori din lume când vine vorba de închiderea jurnaliștilor. În conformitate cu reprezentantul OSCE pe probleme de Libertatea Presei, Dunja Mijatović, numărul de jurnaliști închiși ridică serioase semne de întrebare în legătură cu libertatea de exprimare în Turcia.

Majoritatea sunt de acord că un număr de legi interpretate vag sunt de vină pentru majoritatea condamnărilor, adică Articolele cinci și șapte din legea anti-terorism a Turciei și Articolul 314 din Codul Penal.

Ambele prevederi legale au ca obiective principale persoanele care cu bună știință crează sau fac propagandă în numele unui grup terorist cunoscut, și pedepsirea indivizilor care se alătură sau participă într-o organizare armată cu scopul de a răni persoane sau de a conspira împotriva statului.

Mijatović, care recunoaște dreptul guvernelor de a lupta împotriva terorismului și de a proteja securitatea națională și pe cetățenii săi, se teme de intimidarea guvernului și de efectele sale asupra democrației înfloritoare din Turcia. “Realizarea unor reportaje obiective pe toate temele, mai ales cele sensibile precum terorismul, este o parte fundamentală a unei societăţi democratice, iar jurnaliştii joacă un rol indispensabil în ceea ce priveşte informarea populaţiei”.

De asemenea, în centrul problemei se află și maniera în care jurnaliștii sunt închiși. Tribunalele turcești sunt cunoscute prin faptul că impun pedepse cu închisoarea excepțional de lungi, în care mulți jurnaliști se confruntă cu duble sentințe pe viață. În plus, jurnaliștii sunt implicați adesea în mai multe procese concomitent și sunt condamnați regulat pentru mai multe infracțiuni.

Turcia a fost atent cercetată de numeroase organizații din Europa cu privire la eșecul de a proteja libertatea presei, fără a recunoaște vreodată formal acuzațiile. În luna noiembrie a anului 2011 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a spus că dintre toate cele 47 state-membre ale Consiliului Europei, Turcia a avut cel mai slab raport privind libertatea presei. În plus, în 2011, CEDO a primit aproape 9000 de plângeri împotriva Turciei pentru încălcarea drepturilor presei, comparativ cu 6500 în anul 2009. Și, mai recent, un sondaj de opinie de la Columbia Journalism Review a plasat Turcia în topul 10 al țărilor care închid cel mai mare număr de jurnaliști pe cap de locuitor, în fața țărilor precum Iran și Yemen.

În timp ce numeroși oficiali au fost numiți în rapoarte, un articol din New York Times publicat în ianuarie 2012 s-a ocupat de o problemă dificilă cu Primul Ministru al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, afirmând că Erdogan caută activ să-i reducă la tăcere pe oponenții săi după o încercare eșuată din partea membrilor opoziției de a-i interzice partidul în 2008.

Articolul din Times a folosit rapoarte de la oficiali guvernamentali și de la membri media din Turcia care se temeau că Prim Ministrul Erdogan “ reprima libertatea presei print-un amestec de intimidare, arestări și mașinații financiare, incluzând vânzarea în anul 2008 a unui ziar de frunte și al unui post de televiziune către o companie ce avea legătură cu ginerele prim ministrului”.

Ceea ce rămâne de văzut sunt efectele pe termen lung ale publicității adăugate de la Uniunea Europeană și de la publicațiile media străine în promovarea schimbărilor în legislația turcească. Rapoartele jurnaliștilor eliberați sunt puține, printre acestea numărându-se ultimul raport de la începutul lui martie 2011, când patru jurnaliști au fost eliberați și așteptau viitorul proces pentru conspirație.

Cu oficialii guvernamentali care neagă acuzațiile de intimidare a presei și minimalizează legitimitatea rapoartelor efectuate de jurnaliștii închiși, mediatorii vor trebui să fie extrem de atenți când îi vor convinge pe oficiali să modifice articolele legii anti-terorism.

Managerul Institului Internațional pentru Libertatea Presei, Barbara Trionfi a declarat luna aceasta, “În timp ce salutăm creșterea Turciei pe scena mondială, suntem preocupați de faptul că libertatea presei din țară se află sub o amenințare mai mare ca niciodată. Turcia are o oportunitate extraordinară de a străluci ca un exemplu de democrație sănătoasă – dar acest lucru poate fi îndeplinit dacă țara respectă drepturile cetățenilor la informație prin intermediul presei libere”.

Print Friendly

Tags: , , , ,

Send this to friend