Internaționalizarea cercetării mass media în Europa

September 30, 2014 • Imagine și Relații publice, Libertatea presei, Managementul redacţiei, Politici mass media • by

Cercetarea mass-media în țările scandinave este internaționalizată, reflectând o tendință la nivel european față de publicarea și colaborarea transfrontalieră. Numărul de articole publicate de academicieni nordici în reviste internaționale s-a dublat în ultimii zece ani, potrivit unui studiu recent realizat de David Fernández-Quijada, analist media la European Broadcasting Union.
Fernández-Quijada a analizat tiparul publicaţiilor oamenilor de știință din domeniul comunicare din cele cinci țări nordice, prin aplicarea unor tehnici bibliometrice la peste 500 de articole publicate în reviste științifice internaționale din 2001 până în 2010. El a constatat că numărul articolelor de cercetare publicate pe plan internațional a crescut cu 243 la sută în această perioadă. Academicienii scandinavi sunt în cele mai multe cazuri co-autori ai articolelor sau au colaborat cu cercetători anglo-saxoni, în special din America de Nord.
Fernández-Quijada descrie anii 2000 – 2010 ca „deceniul de aur” pentru cercetarea scandinavă în domeniul mass-media. Studiul său a fost publicat în revista Nordicom Review (Nr. 1/2014).
Dacă şi-ar fi aplecat privirea şi asupra altor țări europene mici, cum ar fi Elveția sau Austria, Fernández-Quijada ar fi descoperit exemple similare de colaborare internațională. Aceste țări se conectează mai uşor cu partenerii internaționali.
În special unul dintre cercetători a impulsionat comunitățile științifice austriece și elvețiene către a-şi internaționaliza cercetările. Klaus Schönbach, care în prezent activează la Universitatea Northwestern din Qatar, a prezidat cu ani în urmă o comisie de evaluare a cercetării în domeniul mass-media din Elveția la începutul secolului. După aceea a fost angajat la Universitatea din Viena, unde a restructurat Departamentul de Comunicare și a recrutat cercetători de marcă din străinătate.
În Europa de Est, inclusiv statele baltice, demersul de sincronizare a cercetării în domeniul mass media a condus, de asemenea, la o internaționalizare accentuată. Cercetătorii polonezi au contribuit cu respectabila lor revistă Central European Journal of Communication. Acest jurnal bianual oferă o platformă pentru cercetători din țările vecine. Aria geografică se lărgeşte însă considerabil prin cea mai recentă ediţie care conţine cercetări ale unor autori americani.
Ca o altă caracteristică a acestui curent, cercetarea mass-media s-a reorientat de-a lungul ultimilor ani spre colective multinaţionale de cercetare la nivel european. De exemplu, Thomas Hanitzsch (de la Universitatea din München) și colegii săi cercetători analizează în prezent cultura jurnalismului în 21 de țări. Cercetători din 11 ţări europene și două țări arabe conduşi de Susanne Fengler (de la Universitatea din Dortmund) şi-au prezentat recent raportul pe tema responsabilităţii în mass-media, cercetând îndeaproape modul în care redacțiile reflectă activitatea jurnalistică și tratează greșelile precum și reclamațiile publicului. Echipa de cercetare a profesorului Luigi Parcu (de la European University Institute, Florența) a demarat un proiect pe termen lung pentru a analiza pluralismul mass-media în Europa. Cu o astfel de activitate comparativă, exemple de „bune practici” pot fi mult mai frecvent identificate, lărgind orizonturile jurnaliștilor și furnizând orientare profesională într-un mod care era cu totul de neconceput în urmă cu zece ani.
Cu toate acestea, există un dezavantaj. Multe dintre rezultatele cercetării fiind publicate în limba engleză, este mult mai dificil să fie folosite în mod adecvat în afara lumii anglo-saxone. Ceea ce amintește de Evul Mediu, o epocă în care oamenii de știință s-au izolat de restul lumii prin comunicarea exclusiv în limba latină, doar între ei. Engleza este acum lingua franca în ştiinţele comunicării şi în cercetarea mass-media. În consecință, a devenit mai greu pentru practicieni mass-media să aibă acces la şi să beneficieze de rezultatele cercetării. O altă consecinţă este că cercetătorii înșiși sunt mai puţin capabili să-şi diferenţieze scriitura din punct de vedere lingvistic, de vreme ce nu mai pot publica în limba lor maternă. Astfel, proza lor științifică devine chiar mai indigestă decât proza ştiinţifică în general.
Surse: David Fernández-Quijada: Un deceniu de aur. Explorarea internaționalizării în cercetarea nordică în domeniul comunicării, în: Nordicom Review 35 (2014), Nr. 1, 135-152

Worlds of Journalism

MediaAcT

Fengler, Susanne et al. (2014): Jurnaliștii și responsabilitatea mass-media (2014): un studiu internaţional al profesioniştilor din mass media în era digitală. New York: Peter Lang

European Media Pluralism Monitor

Precizare: Stephan Russ-Mohl este unul dintre editorii volumului „Jurnaliștii și responsabilitatea mass-media”, care este menționat în articolul său.

Acest articol a fost tradus din germană și publicat pentru prima dată în Schweizer Journalist, Nr. 8 + 9/2014

Sursă foto: Marcela Palma / Flickr Cc

sursa: http://en.ejo.ch/9197/research/internationalizing-media-research-europe

Print Friendly, PDF & Email

Send this to friend