Cât de sigure sunt clasamentele privind libertatea presei?

March 2, 2013 • Libertatea presei • by

Într-o postare recentă, am discutat despre meritele și limitele clasamentelor privind libertatea presei. Unul dintre cele mai triste lucruri este că, rareori, redacțiile întreabă cum sunt create astfel de clasamente. Cercetătorii par a fi mai interesați de această chestiune metodologică esențială -, dar chiar și curiozitatea lor este sporadică. Monroe E. Price, Susan Abbott și Libby Morgan (Universitatea din Pennsylvania) au ridicat recent această întrebare și au încercat să „evalueze evaluatorii”.

Patru dintre totalul de 16 colaboratori la carte* tratează în mod explicit clasamentele privind libertatea presei. Evaluările cercetătorilor sunt surprinzător de pozitive. Lee Becker și Tudor Vlad (ambii de la Universitatea din Georgia) corelează clasamentul realizat de Reporteri fără Frontiere, Freedom House și IREX-inex între ele și atestă o fiabilitate ridicată. Cu toate acestea, cercetătorii insistă asupra conștientizării faptului că indicii se bazează pe o înțelegere foarte occidentală, dacă nu americană a libertății presei: “Indicii Freedom House și Reporteri fără Frontiere se concentrează mai mult pe libertatea presei și pe independența de sub controlul guvernului și reflectă mai puțin controlul exercitat de interesele comerciale și corporative. ”

Oarecum mai critică este analiza colaboratorilor europeni la carte. Patrick McCurdy (Universitatea Erasmus, Rotterdam), Gerry Putere (InterMediaUK) și Anna Godfrey (BBC World Service Trust) indică incoerențe în chestionare. Christina Holtz-Bacha (Universitatea din Erlangen-Nürnberg) susține că clasificările rămân dubioase întrucât libertatea presei nu este definită în mod clar. Oferind ca și exemplu Finlanda, care a ocupat timp de mulți ani primele locuri în clasament, ea ridică problema dacă subvențiile guvernamentale plătite către ziarele din această țară nu ar trebui să ridice îndoieli cu privire la independența mass-media.

Să sperăm că cercetătorii înșiși nu au devenit orbi din punct de vedere profesional. Chestionarul cel mai sofisticat nu va permite să se măsoare empiric dacă se practică, fără nici o îndoială, o mai mare libertate a presei în Finlanda decât în Austria sau Elveția. Și chiar din perspectiva de a descoperi mai puțin adevărul pot fi clarificate astfel de diferențe din ultima treime a clasamentului. Cu toate acestea, este important dacă o țară este în prima sau în ultima treime a clasamentului sau undeva la mijloc. De aceea, ar fi mai cinstit să evaluăm fiecare țară ca parte a unui grup fără a insinua o poziție exactă. Cu toate acestea: ar mai fi jurnaliștii interesați de subiect, dacă aceştia nu ar mai putea oferi “știri” conform cărora Elveția sau Austria, au coborât cu câteva poziții mai jos? Din păcate, știrea conform căreia ambele țări continuă să fie în grupul de sus – împreună cu țările scandinave, cu Noua Zeelandă și Germania, nu ar mai avea nici o valoare.

* Monroe E. Pret / Susan Abbott / Libby Morgan (eds.) (2011): Measures of Press Freedom and Media Contributions to Development. Evaluating the Evaluators, New York, u. a:. Peter Lang O versiune mai lungă, ușor diferită a acestei postări a fost publicată în Schweizer Journalist Nr. 2 + 3, 2013

Print Friendly

Send this to friend