Libertatea de expresie, “arestată” de factorul politic

May 7, 2012 • Etică și deontologie, Libertatea presei • by

ActiveWatch  – Agenţia  de  Monitorizare  a  Presei  publică rapoarte anuale referitoare la situaţia libertăţii presei în România.

În luna august a anului 1999, ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, Membră a Reţelei Reporteri fără Frontiere, a demarat Programul Libertatea  de Exprimare, cu scopul de a contribui la protejarea şi promovarea dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei. În acest sens, departamentul FreeEx, începând cu anul 2000, a început să publice rapoarte anuale dedicate libertății presei.

În ceea ce privește raportul pentru anul 2011, acesta a fost lansat la data de 3 mai 2012. Raportul a fost finanţat de Open Society Institute (OSI), însă conţinutul  acestui  raport  nu  reflectă  în  mod  necesar opinia OSI. 

Raportul este structurat pe zece capitole şi este însoţit de trei anexe, acestea din urmă făcând referire la: articole din Noul Cod Penal care pot afecta libertatea de exprimare, articole din Noul Cod Civil care vizează libertatea de exprimare şi documentul adoptat în reuniunea Convenţiei Organizaţiilor de Media, din octombrie 2009, cu privire la codul deontologic unic.

Cele zece capitole ale Raportului vizează problematici precum: contextul general al mass-media româneşti; piaţa media românească; presiunile autorităţilor, politice şi economice, asupra piaţa media românească; evidenţierea unor agresiuni, ameninţări şi insulte adresate jurnaliştilor, înregistrate în anul 2011; problematica accesului la informaţiile de interes public; insulta, calomnia şi dreptul la viaţă privată; conflicte de muncă în mass-media româneşti; cazuri de încălcare a normelor deontologice de către mass-media româneşti; acuzaţii privind aservirea televiziunii publice unor interese politice; referiri la legislaţia românească, care viza restricţionarea accesului presei la dosarele penale.

Raportul precizează faptul că România s-a situat în 2011 pe locul 47 în clasamentul mondial al libertăţii presei (Press Freedom Index 2011), realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere. Potrivit acestui clasament, în 2011, România s-a situat pe aceeaşi poziţie cu Statele Unite ale Americii, Taiwan şi Argentina.

Piața de media dominată de oameni de afaceri și de politic

Raportul FreeEx precizează că accentuarea politizării industriei înainte de anul electoral 2012 se numără printre cele mai importante evenimente din 2011 cu impact editorial asupra libertăţii de exprimare. Piaţa de media rămâne dominată de oameni de afaceri interesaţi în primul rând de obţinerea unor avantaje politice şi economice, dispuşi să investească sume fabuloase pentru a-şi atinge aceste scopuri, aceasta fiind şi una din explicaţiile pierderilor imense înregistrate în ultimii 7 – 8 ani de actori semnificativi din piaţa de media.

Statul a redevenit unul dintre principalii actori de pe piaţa de publicitate, însă multe din contracte au fost acordate netransparent şi preferenţial. “Publicitatea din fonduri publice a fost din nou folosită ca vehicul de promovare a actorilor politici. Scăderea dramatică a bugetelor de publicitate din zona de business a determinat creşterea importanţei publicităţii din bani publici, instituţiile publice redevenind jucători relevanţi pe piaţă (aproximativ 35 de milioane euro)”.

Raportul precizează că TVR nu a reuşit să se elibereze de stigmatul controlului politic, iar fostul director al ştirilor Televiziunii Române, dar şi majoritatea comentatorilor prezenţi pe canalele Televiziunii publice sunt cunoscuţi pentru opiniile lor favorabile partidului de guvernământ. ActiveWatch atrage atenţia că presiunile asupra conducerii TVR au fost exercitate şi în 2011, atât de liderii puterii, cât şi de cei ai opoziţiei. Problemele financiare au reaprins discuţiile privind necesitatea reformării acestei instituţii, însă modificarea legii de funcţionare, primul pas în direcţia transformării TVR într-un serviciu public de televiziune independent de mediul politic, a fost abandonată de politicieni.

Totodată, ActiveWatch spune că politicienii au continuat în 2011 să depună iniţiative legislative menite să restrângă libertatea presei şi să intimideze jurnaliştii. De pildă, deputatul PDL Mihail Boldea – arestat în 2012 – a propus, în anul 2011, modificarea legii 544/2001 şi a codului penal astfel încât să fie exceptate din categoria de interes public informaţiile din dosarele aflate în faza de urmărire penală sau pe rol în instanţele de judecată, până la pronunţarea unei sentinţe definitive.
În raport se mai spune că ziariştii au continuat să fie agresaţi, insultaţi şi ameninţaţi, în special de politicieni, autorităţi, forţe de ordine şi persoane publice. Intrarea în vigoare a noului Cod Civil, în toamna lui 2011, a adus cu sine noi efecte care restricţionează abuziv libertatea de exprimare. Astfel, unui jurnalist i s-a interzis printr-o sentinţă judecătorească să mai scrie despre soţia unui deputat.

Abundența televiziunilor și prezența trusturilor internaționale în România

Cu privire la abundenţa televiziunilor în România, raportul FreeEx a constat faptul că aceasta nu este însoţită şi de o diversitate a conţinutului editorial. În condiţiile în care peste 80% din populaţie afirmă că televiziunea constituie principala sursă de informare, raportul face trimitere la situaţia îngrijorătoare a calităţii actului jurnalistic, impregnat de partizanat politic, senzaţionalism ieftin şi exploatarea unor subiecte cu slabă relevanţă pentru bunul mers al societăţii. Goana televiziunilor după rating s-a înteţit, consemnându-se şi în 2011 abateri etice grave: fabricarea de ştiri, supraexpunerea scandalurilor dintre “vedete”, exploatarea evenimentelor tragice – dar irelevante din perspectiva interesului public, promovarea discursului defăimător la adresa grupurilor vulnerabile etc. În acelaşi timp, presa a arătat un interes redus pentru subiecte de interes public major, care relevau abuzuri ale autorităţilor, încălcarea unor drepturi fundamentale sau acte de corupţie. Printre acestea, raportul menţionează “subiectul închisorilor secrete ale CIA (slab acoperit de media), abuzurile forţelor de ordine împotriva oricăror tentative de protest civic sau cazul RMGC”.

În acest context, raportul face referire la faptul că românii şi-au pierdut încrederea în presă, în special în ceea ce priveşte conţinutul televizat. Astfel, potrivit unui sondaj IRES, citat în raportul FreeEx pe 2011, 83% din populaţia adultă a României se uită zilnic la televizor, trei sferturi dintre români cred că televiziunile sunt dispuse să difuzeze orice de dragul audienţei, iar 65% dintre telespectatori consideră că televiziunea manipulează. Cu toate acestea, un alt studiu IRES relevă că majoritatea românilor (81,8%) se informează despre politică în primul rând de la televizor.

În ceea ce privește activitatea trusturilor internaționale de presă în România, în raport se precizează faptul că marile trusturi de presă internaţionale au continuat să-şi restrângă activitatea în România pe fondul crizei şi al concurenţei neloiale. Raportul face referire la concernul german WAZ, care s-a retras din România, acuzând faptul că “mass-media din România se află în mare parte în mâinile unor oligarhi, adică ale unor oameni de afaceri care şi-au câştigat banii în altă parte, de regulă în cursul privatizărilor”.

Managementul redacțiilor

Și calitatea actului de management a lăsat de dorit, conform raportului ActiveWatch. Managerii de presă nu au reușit să găsească soluţii economice de redresare atunci când încasările din publicitate au scăzut, iar investiţiile patronilor au secat. Soluţiile găsite au presupus, adeseori, sacrificarea actului jurnalistic, fie în favoarea clienţilor de publicitate, fie în favoarea finanţatorilor sau sponsorilor ale căror interese economice sau politice s-au impus în faţa celor profesionale. “Cazul cel mai flagrant de sacrificare a spaţiului editorial în favoarea unui client de publicitate rămâne campania mediatică a Roşia Montană Gold Corporation, care nu s-a limitat la inundarea spaţiului publicitar cu reclamă, ci a invadat spaţiul editorial cu publicitate (mascată) şi a determinat cvasidispariţia informaţiilor critice la adresa proiectului minier”.

În plus, agravarea condiţiilor economice din piaţa de media a adus cu sine fenomene specifice – publicaţii închise, disponibilizări, reduceri salariale, conflicte de muncă, cel mai afectat mediu fiind presa scrisă. Aflate sub o presiune economică dură, redacţiile au fost tot mai dispuse la compromisuri, cu consecinţe grave asupra conţinutului editorial, aflat într-o continuă şi accentuată degradare.

Recomandări cuprinse în raportul FreeEx

ActiveWatch recomandă proprietarilor de media să investească în profesionalizarea jurnaliştilor şi editorilor şi să le asigure un mediu de lucru independent. Raportul subliniază că jurnalistul este mult prea vulnerabil şi lipsit de mecanisme de apărare în faţa intereselor patronale, recomandând jurnaliştilor să nu tolereze abuzurile patronilor mass-media, pentru că acestea decredibilizează presa în ansamblul său, iar editorilor – să fie mediatori între manageri/ proprietari de presă şi jurnalişti, să protejeze libertatea editorială a redacţiei şi să îşi asume responsabilitatea profesionalizării redacţiei.

În ceea ce priveşte politicienii, autorităţile şi mediul de afaceri, ActiveWatch le recomandă să respecte independenţa editorială a presei şi să sprijine presa care diseminează conţinut editorial relevant şi verificabil.

Totodată, ActiveWatch recomandă ca presa românească să fie digitalizată urgent, întrucât migrarea tot mai evidentă a cititorilor din print în online impune crearea unei arhive digitale de presă.

Print Friendly, PDF & Email

Tags: , , , , , , ,

Send this to friend