Cum judecă destinatarii calitatea știrilor

August 12, 2013 • Etică și deontologie, Publicitate și Marketing • by

Presiunile privind costurile ș-i timpul în care redacțiile lucrează în ziua de azi compromit semnificativ producția de știri și amenință natura jurnalismului. Un număr mare de media au încercat să crească volumul vânzărilor și a veniturilor prin mutarea spre calitatea inferioară, în încercarea de a face față concurenței acerbe de pe Internet, reducându-și drastic costurile pentru a rămâne pe linia de plutire.

Nu există îndoială că aceste măsuri de reducere a costurilor au dus la o reducere a calității, dar consecințele acestor declinuri încă nu au fost pe deplin înțelese.

Capacitatea unui public de a identifica calitatea întrun articol de știri este un factor important în încercarea de a prognoza consecințele mișcării către calitatea inferioară, și reducerea calității știrilor. Destinatarii evită furnizorii de știri de calitate scăzută? Va afecta acest lucru, în cele din urmă, deopotriv numărul publicului și veniturile, punând în pericol, în cele din urmă existența economică a furnizorului?

Ca atare, întrebarea dacă beneficiarii recunosc diferențele de calitate reală a știrilor este relevantă deopotrivă pentru oamenii de știință cât și pentru practicienii mass-media. Această întrebare este deosebit de importantă pentru outleturile media de calitate, din moment ce lucrează pornind de la ipoteza că succesul lor depinde foarte mult de nivelul de calitate oferit – cel puțin acest lucru este presupus în general.

Mai multe studii au investigat așteptările privind calitatea și percepțiile beneficiarilor, cele mai multe examinând percepția generală asupra calității a brandurilor mass-media (de exemplu, New York Times sau BBC News). Rămâne întrebarea dacă beneficiarii judecă calitatea reală jurnalistică a brandurilor sau dacă percepțiile lor doar reflectă și difuzează imagini de marcă ale media pe termen lung. În scopul evaluării dacă beneficiarii recunosc diferențele de calitate jurnalistică a știrilor, trebuie să aruncăm o privire mai atentă la evaluările unor știri unice privind calitatea.

Un studiu nou al University of Technology Ilmenau a căutat să examineze percepțiile asupra calității știrilor, într-un proiect finanțat de Fundația de Cercetare Germană (DFG). După proiectarea unor serii de experimente online, cercetătorii au examinat dacă destinatarii au recunoscut sau nu diferențele dintre știrile de înaltă calitate și cele de joasă calitate. Cercetătorii au pregătit două articole pe același subiect. Unul a fost clasificat ca fiind “de slabă calitate”, atât din punctul de vedere al surselor cât și din punctul de vedere al opiniilor exprimate, iar celălalt a fost clasificat ca fiind “de înaltă calitate”, cu surse mai bune și un stil mult mai modern. Aceste articole au fost puse la dispoziția a peste 3.000 de participanți, având aspectul și stilul a două lucrări: ziarul de calitate germană, Südeutsche Zeitung, și tabloidul Bild Zeitung. Deci, una peste alta, cercetătorii au prezentat participanților patru versiuni ale aceluiași articol: 1. De înaltă calitate + Bild Zeitung 2. De înaltă calitate + Süddeutsche Zeitung 3. Slaba calitate + Bild Zeitung 4. Slabă calitate + Süddeutsche Zeitung. Făcând acest lucru cercetătorii au fost capabili să studieze modul în care participanții au evaluat calitatea știrilor.

Printre rezultatele adunate de studiu, unul dintre cele mai surprinzătoare a fost faptul că – în ciuda opiniei populare – toți utilizatorii mass-media au arătat o capacitate la fel de puternică în ceea ce privește aprecierea calității știrilor. Bărbați sau femei, absolvenți ai învățământului liceal sau al universității, cititori ai presei de calitate sau de scandal – toate grupurile recunosc calitatea știrilor în aceeași măsură. Cititorii au o capacitate similară de a evalua o știre, indiferent de nivelul de educație sau de cât de des au citit un ziar. Rezultatele implică faptul că jurnaliștii nu ar trebui nici să supraestimeze audiența mass-media de calitate, nici să subestimeze publicul tabloidelor atunci când vine vorba de evaluarea calității jurnalistice.

Utilizatorii media fac o treabă bună atunci când evaluează relevanța unui articol de știri. În studiul nostru, relevanța a fost măsurată prin verificarea prezenței sau absenței unor elemente importante pentru știri și nu prin investigarea importanței subiective a articolului. Utilizatorii media recunosc relativ bine dacă un articol de știri este de actualitate, răspunde la întrebările importante, respectiv cine, ce, de ce, când, și oferă informații cu privire la cauzele, consecințele și clasificările unui eveniment. Același lucru se aplică pentru evaluarea imparțialității. Utilizatorii media pot judeca/aprecia dacă articolul este scris într-un stil neutru și realizează un echilibru corect între puncte de vedere diferite și actori diferiți. Prin contrast, destinatarii au probleme serioase atunci când evaluează dacă un articol este corect, precis, divers și cuprinzător.

De unde provin aceste diferențe? S-ar putea răspunde la această întrebare prin aruncarea unei priviri mai atente la diferite aspecte de acoperire care constituie diferite dimensiuni ale calității. Pe de o parte, relevanța (cel puțin în modul în care a fost măsurată aici) și imparțialitatea pot fi evaluate pe baza unor criterii formale; prin evaluarea dacă și în ce măsură anumite informații apar într-un articol. Pe de altă parte, pentru a judeca/aprecia precizia și diversitatea opiniilor într-un articol, utilizatorii ar trebui să aibă un nivel ridicat de cunoștințe generale despre problema tratată. Este posibil ca utilizatorii media să nu aibă aceste cunoștințe generale. Altfel, din ce alt motiv s-ar informa prin intermediul media?

După cum am fi prezis, evaluările beneficiarilor privind calitatea sunt puternic influențate de brandurile media în care este publicat articolul. Cu cât un utilizator media percepe marca a fi mai credibilă, competentă, și calitativă, cu atât mai bine judecă el calitatea unui articol publicat de brandul respectiv. Acest lucru este valabil pentru toate cele cinci dimensiuni ale calității investigate aici.

Reputația unui brand media este afectată de propria utilizare a brandului de către destinatar, dar si de imaginea publică a brandului. În cazul în care un brand este adesea criticat de alte media, autorități de reglementare sau de alte instituții și persoane, reputația sa va avea de suferit pe termen lung. Aceasta, la rândul său, va submina dorința beneficiarului de a interacționa cu/ și de a plăti pentru produsul în cauză.

În timp ce consumatorii media discută ocazional despre calitatea știrilor, ei au probleme în a recunoaște dacă un articol este de calitate bună sau proastă. Cu toate acestea, practicieni media care acceptă reducerile calității jurnalistice, în scopul reducerii costurilor în redacții, ar trebui să țină cont de următoarele: în cazul în care imaginea de brand media este permanent deteriorată de calitatea redusă a știrilor, beneficiarii vor deveni mai puțin loiali brandului și vor fi din ce în ce mai puțin dispuși să-l folosească, sau să plătească pentru el.

Acest articol a fost tradus din articolul în Germană Leser binden durch Qualität?

Print Friendly, PDF & Email

Send this to friend