Cercetare: Jurnaliştii încă respectă embargourile știri

February 4, 2015 • Etică și deontologie, Imagine și Relații publice, Media Digitale, Publicitate și Marketing • by

Știrea embargo este un instrument de presă vechi, care pare, la prima vedere, că nu se încadrează în lumea modernă a mass-media digitale. Cu toate acestea, deși, nu există  termene limită privind rulajul de știri sau social media, un nou studiu arată faptul că, mulți jurnaliști și profesioniști PR, vor respecta în continuare un embargo și vor amâna publicarea unui articol până la o dată stabilită.

Argumentele pentru a proceda astfel, nu s-au schimbat foarte mult de-a lungul anilor: embargourile sunt practic, pentru jurnaliști presați, ocupați, iar pentru o sursă oficială, ele pot însemna că povestea lor va fi mai bine cercetată și mai precisă.

Deși, sunt puține, dacă și asta nu e prea mult spus, sancțiuni împotriva jurnaliștilor care ignoră un embargo, acest lucru se întamplă rar.  Presiunea de grup și un cod nescris de onoare înseamnă că, jurnaliștii rareori încalcă embargourile, în cazul în care pare că au ”înșelat”, pentru a obține o poveste înaintea concurenței.

Pentru această cercetare: ”Embargouri știri – sub amenințare, dar nu dispărute. Cum se întâmplă că un instrument de presă vechi supraviețuiește în lumea modernă”, am intervievat jurnaliști care activau, cadre universitare și specialiști PR din Marea Britanie și Europa, în toamna lui 2014, pentru a afla, dacă știrea embargo a supraviețuit tranziției în lumea digitală.  Ziarul, cercetat în timp ce am fost un absolvent de jurnalism la Institutul Reuters pentru Studiul de Jurnalism, relatează că știrile embargouri sunt încă utilizate pe scară largă, dar cu oscilații asupra domeniilor.

Embargourile privind știința jurnalismului sunt cel mai larg dezbătute

Știința jurnalismului este domeniul în care rolul embargourilor este cel mai larg dezbătut. Embargoul a fost o parte esențială în conducerea revistelor științifice din anii 1920. Editorii jurnalului științific apără utilizarea embargourilor deoarece embargourile permit revistelor să controloleze subiectele pe ordinea de zi a științei, prin gestionarea transmiterii informațiilor către mass-media.

Dar, ceea ce este considerat ca, într-adevăr problematic, de jurnaliștii de știință, este, așa numita regulă, Ingelfinger. Aceasta impune, ca oamenii de știință care optează pentru publicare într-una din revistele de elită, să nu-și publice înainte, descoperirile (concluziile), nicăieri în altă parte. Practic, oamenii de știință, în special, în Statele Unite, nu vorbesc deloc cu mass-media, din teama de a publica, din greșeală, informații sub embargo.

Acest lucru a dus la descrierea regulii Ingelfinger, de către Ivan Oransky, vice-președinte și director editorial la nivel mondial, la MedPage Today, ca o ”dominație” care împiedică jurnaliștii să relateze din știință, așa cum se întâmplă, de fapt. Oransky a înființat un blog, ”Embargo Watch” (”Embargo privește”), unde ține evidența embargourile încălcate în jurnalismul de știință, și unde jurnaliștii comentează sau discută cazurile.

Jurnaliștii financiari se află deseori în starea ”locked-in”(blocat-în) înainte de data publicării embargoului.

Embargourile încă sunt foarte importante în lumea financiară. Instituțiile care publică date financiare sunt tot mai paranoice, dacă informația este divulgată prea devreme. În Statele Unite, jurnaliștii financiari sunt adesea ”blocați” intr-o cameră, în cazul în care, li se permite, să citească date cu caracter de embargo, înainte să fie publicate, pentru le acorda timp să le înțeleagă în mod corespunzător.

Recent, securitatea a devenit chiar mai strictă, privind aceste blocări. Acum, Departamentul Muncii din SUA nu permite jurnaliștilor să aducă vreun produs – nici măcar o gogoașă – într-o cameră de blocare, din teama de a nu compromite în vreun fel regulile.

Companiile financiare de PR sunt, de asmenea, foarte atente. În unele țări europene sunt trecute pe listă, companiile care furnizează jurnaliștilor informații de piață sensibile, înainte de a fi date acționarilor. Dar, de la izbucnirea crizei financiare, autoritațile pieței respectă mult mai atent politicile publicării, așa că această practică, în mare parte, s-a incheiat. Nimeni nu vrea să riște ca o poveste să fie divulgată.

Pentru profesioniștii PR, gestionarea mesajului încă este esențială. Cercetarea mea a arătat că gestionarea publicării știrilor a devenit mai complicată din cauza consumului fragmentat de știri. Sursele (furnizorii de informații) încă mai doresc să-și vândă subiectele în avans, dar în același timp, jurnaliștii sunt mai puțin încântați de planificarea subiectelor cu o săptămână înainte. De aceea, este probabil ca, embargourile știri pe teme mai delicate, în jurnalismul de afaceri, ar putea dispărea din viitorul apropiat.

Uneori, embargourile sunt încălcate, dar există câteva sancțiuni

Uneori, embargourile sunt încălcate, dar, acest lucru se întâmplă, de obicei, din cauza greșelilor omenești. Suprinzător, nici jurnaliștii, nici sursele(furnizorii de subiecte) nu sunt deranjați de încălcarea embargourilor. Sancțiunile, rareori, sunt puse în aplicare. Jurnaliștilor nu le place trișarea: odată ce au promis să respecte un acord – embargo, așa vor face, deși, ar putea, să-l încalce cu ușurință, pe internet, în ciuda faptului că, sursele pare să beneficieze mai mult decât jurnaliștii, de pe urma utilizării embargourilor.

sursa text: http://en.ejo.ch/10046/research/research-journalists-still-observe-news-embargoes

sursa foto: Embargo Watch

Print Friendly, PDF & Email

Send this to friend