TVR are o istorie recentă foarte agitată

June 11, 2016 • Economia mass media, Etică și deontologie, Headlines, Ultimele articole • by

Din anul 2006, asistăm la o cădere lentă dar tot mai evidentă a TVR-ului. S-au scurs nouă ani de când televiziunea publică din România este în pierdere, de când audienţa a scăzut considerabil iar scandalurile se ţin lanţ. Acuzaţii de cenzură, demisii, scandaluri politice şi amenințări cu executarea silită adâncesc criza în care se află TVR. Se vorbeşte tot mai mult de desfiinţarea TVR-ului.

Conform www.gandul.ro, în 2006, raportul de activitate al TVR consemna pierderi de peste 17.000.000 de lei, după ce anii anteriori au adus profit televiziunii. În 2004, TVR avea un plus de aproximativ 16 milioane de lei, iar în 2005 profitul a scăzut la 6,9 milioane de lei. O sumă bună totuşi, după părerea mea, în comparaţie cu pierderile uriaşe înregistrate din anul următor şi până în prezent de televiziunea publică. Faţă de anul 2004, în 2011 cheltuielile TVR s-au dublat, deşi veniturile au crescut cu 10-15%. Conform www.Românialibera.ro, în 2015, veniturile au fost undeva la 492.030.000 de lei, iar cheltuielile la 484.835.000 de lei, înregistrându-se un profit de 7.195.000 de lei. Cu toate acestea, pierderea cumulată a fost de 688.922.328 de lei.

“2012 a fost cel mai dificil an din istoria Societăţii Române de Televiziune. În luna mai, conturile operaţionale au fost blocate în totalitate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, iar datoriile ajunseserã, la jumătatea anului, la 681.755.346 lei (158.547.755 de euro). În primele 6 luni ale anului 2012 cheltuielile medii lunare au fost de 11.280.857 euro, cu mult mai mari decât veniturile efective, constant realizate, în cuantum mediu de 8.109.570 euro/lună”, arată Raportul TVR din 2012.

Principala sursă de finanţare a televiziunii române o reprezintă taxa TV, pe care românii o achită lunar, odată cu factura la energie electrică. Această taxă, cea mai mică din Europa, este de 4 lei/familie/lună. TVR, arată Gândul, are o finanţare de 32 % de la bugetul de stat şi 68 % din venituri proprii. Fondurile pe care TVR le primeşte de la bugetul de stat merg în proporţie de aproximativ 90% direct către Societatea Naţionalã de Radiocomunicaţii, pentru transmisia terestră. TVR nu primeşte bani precum televiziunile private din distribuţia canalelor sale, de la operatorii de televiziune prin cablu.

 

Serviciul public

Conform lui Jakubowicz (2005), serviciul public este, în general, văzut ca un mijloc de a livra independenţă şi imparţialitate politică, precum şi un sprijin al sferei publice, cu conţinut divers şi pluralist de înaltă calitate. Multe dintre staţiile de radio şi televiziune au datorii şi o audienţă în scădere, în special în ţările în care staţiile naţionale comerciale au fost autorizate. Câteva posibile cauze ale căderii serviciilor publice de radiodifuziune (Jakubowicz, 2005, p. 9):

– structuri organizatorice tradiţionale şi de gestionare prost concepute, care implică mai multe organisme colective divizate de-a lungul liniilor de partid, incapabile de concentrare şi de acţiuni rapide;

– controlul politic, ce transformă uneori o televiziune naţională neutră într-una cu preferinţe politice;

– crize frecvente la nivel de management şi schimbări ale conducerii datorate schimbărilor politice;

– lipsa de fonduri şi de programe cu care să concureze împotriva televiziunilor şi radiourilor comerciale.

FotorCreated

Colaj din siglele televiziunilor publice din Grecia (Nerit), Marea Britanie (BBC), Polonia (TVP) și România (TVR)

 

România nu e singura ţară aflată în această situaţie

Aşa cum am subliniat mai sus, cu aceste probleme nu se confruntă doar televiziunea română. Până şi la BBC, cea mai bogată televiziune publică, lucrurile nu stau chiar așa bine. Conform www.agerpres.ro, în iulie 2015 grupul media a anunţat că va lua măsuri de restructurare, printre care desfiinţarea a 1000 de posturi, după ce în ultimii ani au fost eliminate mii de locuri de muncă. Se pare că problemele se datorează sumelor mici strânse din taxa pentru licenţa TV, numărul locuinţelor care posedă un televizor scăzând simţitor. În Marea Britanie, fiecare casă în care există un televizor trebuie să plătească 184 de euro pe an pentru serviciul public.

În Polonia, televiziunea publică trece printr-o adevărată criză după ce preşedintele ţării a promulgat legea care aserveşte politic televiziunea şi radioul public, mai exact posturile publice au fost trecute sub controlul guvernului. Întreaga Europa a protestat în urma acestei decizii care o afectează în mod direct şi care pune în pericol democraţia, libertatea şi pluralismul ţării, iar directorii mai multor canale publice de televiziune şi-au dat demisiile.

În 2013, guvernul din Grecia a închis radioul şi televiziunea publică din cauza lipsei banilor necesari susţinerii celor două programe, considerându-le o mare risipă. Aproximativ 2800 de oameni au intrat atunci în şomaj, decizia fiind una spontană. După 11 luni, timp în care s-a putut urmări un post cu program redus, a fost lansată o nouă televiziune publică, Nierit.

O situație îngrijorătoare

După cum am văzut, situaţia TVR-ului este una destul de îngrijorătoare. Deşi avea o datorie la stat de peste 100 de milioane de euro, în 2014 televiziunea a reuşit o pierdere suplimentară de 18 milioane de euro. La acea dată s-au adăugat demiterea conducerii şi executarea silită de către angajaţi. Posibile soluţii văzute de conducerea TVR sunt ştergerea datoriilor şi majorarea taxei TV sau unirea cu radioul public pentru ştergerea datoriilor staţiilor TV. În 2015 și 2016 situația financiară nu s-a îmbunătățit, iar numirea noii conduceri s-a făcut pe fondul unor tensiuni nemaintâlnite.

Se consideră că televiziunile publice sunt cele care trebuie să asigure, dincolo de presiunile comerciale, principalele funcţii ale mass-media într-o democraţie: informare, educare şi divertisment. Cu toate acestea, după părerea mea, TVR nu îndeplineşte întotdeauna rolul de informare și educaţie publică. Mă gândesc aici la cazul Colectiv, atunci când televiziunea română a fost absentă, primele ştiri cu privire la cele întâmplate atunci fiind prezentate dimineaţa, după câteva ore bune de la tragedie. Toate informaţiile publice privind operaţiunile de salvare, donare de sânge, organizarea eforturilor de solidaritate și căutarea victimelor ar fi trebuit să fie prezentate de TVR, în primele minute de la tragedie. Rolul său este acela de a organiza, centraliza și prezenta informaţia publică zi de zi, dar mai ales în situații deosebite. În tragedia de la Colectiv, TVR n-a făcut asta.

Print Friendly, PDF & Email

Tags: , , , , , , ,

Send this to friend