Jurnalismul de investigaţie ajunge online în Germania

December 23, 2014 • Economia mass media, Etică și deontologie, Imagine și Relații publice, Politici mass media • by

Primul website de investigaţie non-profit al Germaniei a fost lansat în Berlin şi Essen, inspirat de website-uri proeminente similare din State Unite, ProPublica, the Center for Investigative Reporting şi the Center for Public Integrity. Acestea ţintesc să descopere şi să cerceteze ştiri de interes public, care sunt predate ulterior „partenerilor” media pentru a fi publicate.

Correctiv, care a fost lansat la începutul acestui a, publică investigaţii aprofundate bazate pe date, atât pentru publicul vorbitor de limbă engleză, precum şi de limbă germană. Fiecare raport, precum unul lansat saptămâna trecută despre germani care mor din cauza agenţilor patologici superbug, ca rezultat al antibioticelor şi al igienei sanitare jalnice, vine complet cu un grafic multimedia de localizare a materialului. Unele materiale sunt multinaţionale: un raport privind frauda de obligaţiuni a fost produs în parte de cei doi reporteri italieni ai website-ului care curpind numai mafia şi crima organizată.

În condiţiile statutului său non-profit german, lansare savvy-multimedia trebuie să fie de asemenea educaţională. Îndeplinindu-şi misiunea, oferă membrilor săi sesiuni de formare de date în oraşe din Germania, inclusiv Berlin. Lansează, de asemenea, o bursă jurnalistică de investigare a datelor pe o perioadă de 2 luni pentru ca reporterii din întreaga Europă să lucreze în sala de lectură a Corrective.

„Jurnaliştii de investigaţie sunt doar cetăţeni cu un pic de pregătire”, spune Daniel Drepper, co-fondator şi reporter senior care a fost inspirat să înceapă website-ul după un an petrecut la New York, unde a primit o diplomă de master din partea Stabile Center for Investigative Journalism de la Universitatea Columbia. „Cu cât mai mulţi cetăţeni folosesc aceste informaţii, cu atât mai bine va fi pentru libertatea de informare”.

 

Un model american

Spre deosebire de multe alte eforturi mass-media germane, Correctiv are în prezent o plasă de siguranţă financiară: Fundaţia Brost din Essen a finanţat în totalitate organizaţia cu un milion de euro pe an  pentru primii 3 ani.

Unii ar spune că e o situaţie de finanţare similară cu ProPublica de succes a Statelor Unite, care a avut, de asemenea, o sursă garantată de finanţare pentru primii câţiva ani. Acest lucru a permis site-ului să aibă un start puternic după lansarea sa în 2007, spune Sheila Coronel, şef al Stabile Center for Investigative Journalism de la Columbia.

A produs investigaţii aprofundate şi a câştigat premiul Pulitzer. A folosit apoi finanţarea iniţială pentru a atrage alte surse de finanţare, spuse ea.

La elaborarea Correctiv, ProPublica „a fost un model”, în special în modul în care funcţionează cu alte instituţii media să publice materialele sale, fondatorul David Schraven a declarat anterior pentru site-ul german EJO.

Ca şi cele mai multe non-profit-uri de investigaţie americane, oricine poate republica materiale ale Correctiv gratuit, cu condiţia ca acestea să nu fie modificate şi creditele să fie acordate Correctiv. Această politică este explicată într-o „fură povestea noastră” funcţie de pe site. Website-ul dispune chiar de un upload criptat pentu ca cititorii să-şi prezinte clandestin ponturile.

Reportajele de investigaţie în Germania vs în SUA

Poate fi mai provocator sa faci reportaje de investigaţie în Germania decât în Statele Unite, unde sunt legi mai vechi şi mai bine stabilite pentru accesarea documentelor publice.

„În Statele Unite ale Americii toata lumea stânge informaţii, deci este necesar să te pricepi foarte bine la asta. Dar aici este un amestec de jurnalism de investigaţie şi activism”, spunea Drepper, care a dat în judecată sau a ameninţat că va da în judecată oficiile publice de câteva ori pentru a putea primi informaţii sub Actului de Libertate a Informaţie (FOIA) al Germaniei, vechi de 8 ani.

Germania are, deasemenea, o lege a presei, despre care Drepper spune ca este mai rapidă dar nu garantează accesul la documentele originale.

Spre deosebire de SUA, în Germania nu există nici o evidenţă specializată a reportajelor de investigaţie în cadrul programelor jurnalistice. În schimb, mulţi pun mai mult accent pe reportajele în formă lungă, spunea Drepper. El a estimat că nu mai mult de 10% din cursurile lui de licenţă s-au axat pe investigaţie, când a studiat jurnalismul la TU Dortmund.

Expansiunea non-profiturilor de investigaţie

Lipsa de competenţe împiedică adesea expansiunea jurnalismului de investigaţie la nivel mondial, spunea Coronel. În multe ţări, centrele non-profiturilor de investigaţie precum Correctiv, încearcă să umple golul, nu doar prin reportajele lor, ci prin oferirea unor cursuri de formare.

„Pe măsură ce organizaţiile de ştiri se reduc, editorii nu mai au timp să înstruiască şi să se comporte ca mentori pentru tinerii jurnalişti”, spunea Coronel. „Universităţile şi non-profiturile de ştiri încearcă să umple golul de formare şi îndrumare”.

În Europa există în prezent  câteva website-uri non-profit de jurnalism de investigaţie în Regatul Unit al Marii Britanii şi câteva în ţările balcanice, precum Balkan Investigative Reporting Network şi Balkan Insight, care oferă un program de formare pe investigaţie, pe perioada verii. Există deasemenea website-uri similare în Franţa, România şi Italia.

Există aproximativ 15-20 website-uri jurnalistice non-profit în Germania, conform lui Günter Bartsch, organizatorul Netzwerk Recherche, o asociaţie de jurnalism de investigaţie cu o iniţiativă non-profit, cele mai multe dintre ele demarând în ultimii 2 ani.

Fundaţiile încep să observe, spune el, şi să acorde bani pentru proiecte inovative cu care mass-media tradiţionale care se confruntă cu probleme de finanţare nu ar dori să-şi asume vreun risc.

„Odată cu demararea Correctiv”, spunea Bartsch, „era sentimentul în rândurile multor jurnalişti, că existau alte modele şi posibilităţi”.

 

Photo credit: Ivo Mayr / CORRECT!V

 

Print Friendly, PDF & Email

Send this to friend