De la 10 cenți pentru un articol: microplățile pentru jurnalism

July 9, 2015 • Economia mass media, Libertatea presei, Managementul redacţiei, Politici mass media, Publicitate și Marketing • by

Acum un an, Blendle, o firmă olandeză aflată la început, a fost fondată cu scopul de a schimba felul în care știrile sunt citite și consumate. Fără isprăvi mici. Dar al lor model de micro-tranzacți – cititorii plătesc pentru articol și pot alege dintr-o varietate de oferte într-o platformă – au atras recent atenția lui New York Times și a lui Axel Springer, publicatorul german, care a investit 3 milioane de euro.

Alexender Klöpping, 28 de ani , jurnalist și anteprenor pe internet care a co-fondat Blendle, a explicat de ce crede că a fost un succes. A spus că site-ul atrage generația tânără de consumatori ai știrilor iar modelul lui de afacere îi poate ajuta pe scriitorii freelancer. Firma generează profituri – în ciuda faptului că oferă posibilitatea cititorilor de a-și primii bani înapoi pentru orice articol.

Acum site-ul web este disponibil în limba olandeză, dar în curând vor oferi alte limbi.

Micro-plățile pentru jurnalism – poreclit iTunes pentru știri – nu este o idee nouă. Conceptul a fost adus în discuție acum șase ani de David Carr, un fost editor al revistei Time și de jurnalistul Walter Isaacson. A durat până în luna aprilie a acestui an  înainte ca primul ziar nord-american Winnipeg Free Press, a anunțat o schemă ce implică micro-tranzacțiile, taxând cititorii cu 27 de cenți canadieni pentru un articol sau o taxă lunară pentru a avea acces.

În 2003, o cercetare făcută de Nick Geidner și de  Denae D’Arcy, doi profesori de jurnalism al Universitatea Tennesse, a descoperit, – deși nu într-un mod concludent – că micro-tranzacțiile pot amenința schimbarea obiceiurilor de a citi, pe măsură ce consumatorii au tendința de a nu plăti articole ce îi pot pune în dificultate, sau cu care nu sunt de acord.

Publicatorii au stabilit un preț pentrua rticol

La Blendle, publicatorii decid cât vor taxa pentru fiecare articol. Articolele de revistă sunt, în general, taxate între 20 și 40 de cenți, iar articolele de ziar sunt taxate cu 10 – 20 de cenți. Unele articole mari, asemeni celor din New York (referință la New York times, cred) pot costa până la 80 de cenți.

”Depinde doar de publicator” a spus Klöpping. El a adăugat că publicatorii decid cât de mult vor oferii jurnaliștilor lor. ”Noi nu ne implicăm în preț” a spus el.

Publicatorii primesc 70% din profit, iar Blendle primește restul de 30%. Este un model diferit de altă firmă, Niuzy, unde freelanceri primesc direct 80%  din profitul realizat de fiecare articol publicat.

 

Freelancerii pot deveni publicatori

Blendle semnează înțelegeri pentru articole ce apar direct pe site cu publicatori, dar jurnaliștii freelancer pot semna pentru a-și vinde articolele pe site – dacă  ei fac parte dintr-un colectiv de publicatori. Un exemplu de succes este Revista TPO, un grup de freelanceri ce s-au decis să fie proprii lor publicatori, pentru a primi plățile în mod direct.

”TPO este numele ce-i ține împreună” a spus Klöpping Observatorului European de Jurnalism. ”Dar le merge bine și uneori fac mai mulți bani decât un ziar național.”

 

Returnarea banilor

Dacă un cititor al Blendle nu îi place un articol, el are opțiunea de a-și primi banii înapoi – deși acest lucru este limitat: Blendle ține cont de câte articole un cititor cumpără și cât de des își cere banii înapoi. Dacă se constată că a folosit această funcție prea mult (valoarea exactă se modifică în mod constant, a spus Klöpping ), această funcție de returnare a banilor dispare din contul lui. 5% dintre cititorii Blendle au cerut banii înapoi, conform lui Blendle.

 

Brandurile încă contează pentru tineret

Cei tineri, cei sub 35 de ani, s-ar putea orienta către știrile tradiționale mai puțin, dar ei gravitează către nume de branduri pentru știri pe care te poți baza, conform lui Klöpping.

Dar există o repulsie pentru înregistrarea pe un site de știri și a plăti pentru ea pentru că nu sunt implicați cu o publicație în același fel în care o fac generațiile anterioare. ” Nu face parte atât de mult din identitatea lor” a spus el.

Cititorii pot accesa acum multe știri pe internet gratis, dar încă sunt dispuși să plătească pentru conținut interesant și  personalizat, crede Klöpping. A folosit analogia Youtube: este posibil să accesezi muzica omenirii gratuit, dar iubitorii de muzică cheltuiesc 10 euro pe lună pentru Spotify, care îi ajută să-și selecteze muzica conform preferințelor lor și le oferă posibilitatea de  aplătii pentru melodii individuale.

”Sunt atâtea surse gratuite pe internet încât este greu dacă nu ai timp să găsești ce este relevant pentru tine”, a spus Klöpping. ”Iar pentru asta te putem ajuta.”

În fiecare zi blendle publică poveștile cele mai populare în toate revistele și ziarele din țară. Cititorii se pot conecta prin Facebook și Twitter pentru a avea o privire de ansamblu asupra consumului realizat de conexiunile lor.

”De asemenea suntem oameni ce selectează care sunt articolele mai interesante”, a spus Klöpping, așa că atunci  când cititorii urmează o anumită temă, ei vor primii articole recomandate.

 

Expansiunea

 

Compania aflată la început de drum va continua să găsească noi modalități de a personaliza conținutul știrilor. Acum ei trimit e-mailuri personalizate ce conțin informări într-un mod zilnic. Un cititor interesat de fotbalul german, de exemplu, va primi e-mailuri despre echipele lor favorite.

Blendle lucrează cu publicatori pentru a integra pltforma de micro-tranzacții  pe propriile lor site-uri. Astfel încât ei pot vinde articole în mod individual fără a fi nevoiți să achiziționeze un sistem de plată separat.

În curând Blendle se va extinde în afara Olandei, dar Klöpping nu lasă a se afla în ce țări – altele cele din afara Europei.

Până acum Blendle spune că are 250.000 de utilizatori în Olanda, mai puțin de 2% din populația ei. Dar site-ul nu a cheltuit bani cu reclamele. Dar asta s-ar putea schimba odată cu aventurarea în piețe noi, mai mari.

”Până acum platforma funcționează în Olanda. Asta poate fi pentru că olandezi sunt nebuni” , a spus Klöpping zâmbind, ”dar cred că are de a face cu altceva.”

 

sursa text: http://en.ejo.ch/media-economics/business-models/from-10-cents-per-article-micropayments-for-journalism

Print Friendly, PDF & Email

Send this to a friend