Campania electorală a fost caracterizată de neputință și de strategie

December 11, 2016 • Economia mass media, Headlines, Media Digitale, Ultimele articole • by

”Mulţi oameni nu știu ce s-a întâmplat pe 11 decembrie”, crede Cristina Ioniceanu, şefa departamentului politic din cadrul Realitatea TV. ”[Mulți] nu ştiu nici măcar faptul că sunt alegeri [parlamentare], deci clar nu ştiu pentru ce trebuie să voteze, cum se votează şi mai ales… cine sunt candidaţii. Partidele au fost foarte inactive”, adaugă Cristina Ioniceanu.

Cristian Pantazi, redactor-șef Hotnews.ro, face o paralelă cu ultimul proces electorat, din vara lui 2016: ”E adevărat că activitatea în campanie a fost mult mai puțin intensă în privința interacțiunii mediate cu publicul decât în alte campanii pentru parlamentare, dar a fost similară ca intensitate cu cea de la locale.”


Echipa EJO România a trimis celor mai importante redacții de presă online, radio și TV următoarea serie de întrebări: Există o impresie generală că în această campanie electorală activitatea partidelor și a candidaților este aproape inexistentă, în comparație cu alte perioade electorale. Este adevărat? Care sunt cauzele, după părerea dumneavoastră?

Răspunsurile jurnaliștilor, pe care le-am primit până în momentul redactării acestui material, converg către aceleași idei: partidele și candidații nu au fost în dialog, ci în monolog. Unele partide au folosit pomeni electorale adoptate în Parlament și campanii toxice, bazate pe teoriile conspirației, pentru a se promova. Se adaugă schimbarea legislației electorale, care taie fondurile de campanie, limitează panotajul și elimină gălețile, cizmele și uleiul, ca stimulente de vot.

Anul acesta au fost votate la parlamentare, din nou, liste de candidați. Prin urmare, imaginea partidului era crucială. Au lipsit liderii carismatici (unii dintre ei fiind ocupați cu procese penale legate de alegerile din trecut). Au lipsit ideile de campanie, și din online, și din offline.

”Nu e noncombat, e neputință politică”, consideră Cristian Pantazi, redactor-șef Hotnews.ro.

În momentul în care competiția electorală a devenit irelevantă, importanța presei, în ochii cetățeanului, a scăzut dramatic.

prezenta-la-vot-2008-2016

Prezența la vot la alegerile parlamentare. Sursa: Biroul electoral central.

 

Jurnaliștii nu au putut sparge monologul candidaților

“Sunt multe cauze pentru această campanie electorală amorţită… Nimeni nu iese la luptă în mod real, fiecare are grijă de transmiterea propriului mesaj. Mesajele, la rândul lor, sunt subţiri. Practic, un singur partid a prezentat un program de guvernare. Şi, ca de fiecare dată aproape, promisiunile electorale nu sunt însoțite de modalitățile prin care acestea ar putea fi realizate” explică Marius Huc, redactor-şef Antena3.

“Principalele cauze ar fi, în opinia mea: lipsa banilor şi incompetenţa. Banii nu mai sunt cum erau cândva, noua lege, făcută tot de profesioniştii marilor partide pune şi ea beţe-n roate, în special independenţilor, iar politicienii au rămas blocaţi în stilul învechit de a face campanie, nu au fost în stare să vină cu idei noi, atractive. Drept e că unii nici nu şi-au dorit să fie foarte vizibili acum. De exemplu, PSD. Campania lor s-a desfăşurat cu mult timp în urmă, în Parlament. Majorările salariale, pensiile speciale au fost campania lor de succes”, susţine Cristina Ioniceanu, de la Realitatea TV.

Dan Preda, Manager Radio România Actualități, consideră că nici partidele, nici candidații nu au fost foarte vizibili. Problema a reprezentat-o lipsa unor lideri reali, dar și niște candidaturi nu prea bine alese.  ”Au lipsit numele care trag după ele, numele locomotivă”, este de părere Preda, adăugând că ”mesajele cele mai diverse și chiar toxice s-au găsit în social media”.

exit-poll-2016

Rezultatele exit poll-urilor pentru alegerile din 11 noiembrie. Partidul România Unită (cu Sebastian Ghiță) și Alianța Noastră România (cu Marian Munteanu) cel mai probabil nu intră în Parlament. Surse – Avangarde, Sociopol și IRES.

 

Conspiraționiștii din online și offline (și Soros)

Autorul fondator al platformei republica.ro, Cristian Tudor Popescu, este de părere că multe partide s-au format în siajul pretextului de a apăra ţara de “răul din exterior”: “Este mai ieftin să folosim conjunctura internaţională a curentelor naţionaliste. O campanie în care să marşăm pe ocuparea ţării de miliardarii americani, de exemplu, George Soros, e mai ieftină. Să pretinzi că poți să faci ceva să aperi ţara de duşmanul de afară e foarte comod. Şi partidele nou înfiinţate sunt în acest siaj al apărării de duşmanul de afară şi chiar au şanse mari la alegeri în această conjunctură“, a declarat Cristian Tudor Popescu.

Unele dintre declarațiile oamenilor politici au fost preluate ca atare de jurnaliști și rostogolite mai departe. Diana Toea, jurnalist politic la site-ul ziare.com, prezintă chestiunea în termeni apropiați de discuțiile jurnaliștilor din străinătate, despre modalitatea în care ar trebui preluate discursurile populiste. ”Cred că o parte a problemei e şi presa asta părtinitoare, pe care nu o controlează nimeni, care e liberă să spună toate gogomăniile şi manipulările. Îi dai omului informaţia, dar nu-i mai explici şi efectele… aşa ceva n-ar trebui permis. În condiţiile astea, eu, ca jurnalist care cel puţin încearcă să-şi facă bine treaba, simt că vorbesc de unul singur”, a declarat Toea.

Inițierea și răspândirea unor zvonuri sau speculații de către antreprenori conspirațiilor,  pentru a obține putere sau bani, nu este o invenție românească, după cum arată Cass R. Sustein și Adrian Vermeule. Ce pare mai interesant este că miliardarul George Soros este în centrul teoriilor conspirației din Balcani până în Statele Unite ale Americii.

În această campanie, punctul critic a fost atins în momentul în care România TV s-a transformat, din post care prezintă teorii ale conspirației, în antreprenor conspiraționist. Pe 9 decembrie, postul TV a prezentat o filmare cu o persoană cu identitate ascunsă, care îl acuza pe George Soros că este în spatele incendiului de la Colectiv și al schimbării guvernului Ponta. Conform normelor deontologice și legislației audiovizuale, postul își asumă responsabilitatea pentru aceste acuzații, făcute fără dovezi, dar comentate intens, online și offline.

Strategiile de campanie ale partidelor includ presa aliniată politic

Modificarea Constituției în anul 2003 (când s-a decis decalarea alegerilor prezidențiale de cele parlamentare) este motivul lipsei de ”farmec” a acestei campanii, susține Lucian Cambeșteanu, coordonator de știri la DIGI FM.  Același lucru s-a întâmplat și la ultimele două campanii pentru alegerile parlamentare, când prezența la vot a fost redusă.  Totuși, Lucian Cambeșteanu consideră că partidele și-au făcut campanie, doar că au mizat pe electoratul clasic și au adoptat ”noi strategii, pentru că au obosit și ele să mai promită, nu doar electoratul a obosit să asculte de fiecare dată aceleași promisiuni și clișee.”

”PSD se bazează pe infrastructura din teritoriu, dar și pe publicul televiziunilor cu o agendă anti-guvernamentală și, implicit, anti-PNL-USR asumată”, explică Lucian Cambeșteanu strategiile de campanie.

În ceea ce îi privește pe cei de la USR, aceștia au avut activitate în teritoriu, dar și pe social media și, în plus, mizează pe imaginea premierului Cioloș care și-a asumat și el sprijinul Uniunii.  PNL a făcut același lucru, concluzionează Lucian Cambeșteanu, adăugând că ”PMP a mizat pe infrastructura moștenită de la UNPR și pe locomotiva Traian Băsescu”.

Cristian Pantazi adaugă însă, pe lista cauzelor unei campanii aproape inexistente, ”absența unor lideri puternici la PNL, care să poată mobiliza electoratul, cum o făceau Crin Antonescu sau Traian Basescu.”

 

harta-vot

Prezența la vot, pe 11 noiembrie, a fost de sub 40% în majoritatea județelor. Sursă – captură de ecran http://radar.ithub.gov.ro/.

 

Dosarele penale ale campaniilor din trecut

Mai mulți (foști) lideri politici au dosare penale în legătură cu activități de campanie din trecut. De exemplu, în primăvara acestui an, Ludovic Orban și-a retras candidatura de la Primăria Capitalei, după ce a fost acuzat de procurori că a cerut bani pentru campania electorală, nerespectând normele stabilite de lege. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la închisoare cu suspendare tot pentru o chestiune legată de procesul electoral. Legislația a fost schimbată iar implementarea ei se face cu grijă. Prin urmare, și partidele fac o campanie electorală mai atent.

”Noile legi electorale interzic marile mitinguri și publicitatea stradală de mari dimensiuni, plus ca instituie un control mult mai strict al cheltuielilor de campanie. Rezultate? Mai multă campanie door to door, mai puțină campanie media, mai puține pomeni electorale clasice (găleți, șoșoni, haine, etc)”, arată Cristian Pantazi.

Marius Huc, redactor-şef Antena3, vorbește despre condamnări și frică, despre neimplicarea președintelui în campanie și despre legislația pentru audiovizual: ”condamnarea unui lider politic pentru activități ilegale în timpul unei campanii a diminuat sonorul candidaților. Aș putea spune că este vorba de frică. La fel, absența tradiționalelor cadouri – găleți, ulei, zahăr, a scos din peisaj un prilej de scandal mediatic, de confruntare. Lipsește, față de campaniile electorale trecute, un actor important: președintele. Față de Traian Băsescu – președintele jucător, implicarea președintelui Iohannis este aproape inexistentă. Dar acest fapt putem să îl trecem la câștigurile acestei campanii, avem un președinte mai presus de partide.

Încă ceva… Ne-am obișnuit să vedem campaniile electorale exclusiv la televizor. De aceasta data, partidele apelează și la internet, mesajul lor se distribuie pe Facebook. Acolo, campania electorală se poate desfășura și în week-end, și în ultimele zile dinaintea zilei de votare, lucru care nu se poate întâmpla, din cauza legislației, și la televiziune. Poate ar fi bine ca legislația, în aceasta privință, să fie schimbată. În acest moment, televiziunile trebuie să nu vadă că este campanie electorală”, spune Marius Huc.

Bula cetățeanului de pe rețelele sociale

Ideea succesului campaniilor politice online este, deocamdată, bazată pe un mit tehnologic.

O monitorizare Zelist a partidelor politice în social media a demonstrat că ultima lună, electorală, a fost ca o lună obișnuită, din punctul de vedere al numărului de menționări pentru fiecare partid. Menționările au fost atât pozitive cât și negative, fiind vorba despre conținut generat de utilizator. Raportul dintre menționările pozitive și cele negative este echilibrat pentru ALDE, pentru PNL, pentru PMP și pentru USR. În schimb, pentru Partidul România Unită, pentru Partidul Social Democrat și pentru Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, menționările negative au fost cu mult mai multe decât cele pozitive, între 26 și 32 %, arată Zelist.

Cristian Pantazi crede că activitatea de campanie mai puțin vizibilă a fost o opțiune strategică, în cazul celui mai mare partid: ”Strategia PSD, similară cu cea de la locale: low profile, puține atacuri ale liderilor la adversarii politici – totul cu scopul de a nu irita electoratul anti-PSD și de a evita astfel o mobilizare masivă a acestuia, ca în cazul turului 2 la prezidențialele din 2014. A fost o strategie câștigătoare la localele din vară”.

Prin urmare, oamenii nu au prea discutat pe rețelele sociale nici despre subiecte de campanie, nici despre listele de candidați, nici despre platforme electorale. Anul acesta ne reîntoarcem la votul pe liste. Vizibilitatea partidelor, prin teme de campanie discutate intens, era crucială pentru mobilizarea la vot.

Nu suntem deloc aproape de predicțiile de la ultimele alegeri prezidențiale, care indicau că electoratul este mobilizat și convins online. Pentru publicitatea comercială, media planner-i admit că fiecare campanie online, indiferent cât este de atrăgătoare, are nevoie de susținere pe alte tipuri de media – panotaj, radio și TV. Acest lucru a fost valabil și în cazul lui Ghiță Ciobanul, care nu candida.

Situația nu a fost roză în ceea ce privește panotajul stradal, care a lipsit cu desăvârșire, dacă ar fi să comparăm cu perioadele în care pe fiecare stâlp flutura un candidat. Legea finanțării partidelor și campaniilor electorale, modificată în 2015, alături de normele de aplicare din 2016, reduce posibilitățile de panotaj la afișe de 5 x 3,5 m. Prea puțin și, posibil, prea scump: legea limitează, de asemenea, sumele destinate finanțării electorale.

O campanie electorală slabă transformă jurnalismul politic în zgomot de fundal

Lipsa de vizibilitate a partidelor și a candidaților nu a fost o problemă pentru postul Antena Satelor care a evitat să se implice în această campanie deoarece ”partidele nu au schimbat discursul, sunt aceleași promisiuni deșarte, fără acoperire, deci, de ce să mai omorâm conținutul editorial cu așa ceva când oricum nu ajută la nimic”, declară managerul Radio România Antena Satelor, Valentin Marin. O cercetare a FJSC despre consumul de media din rural, în 2008, arăta că postul de radio Antena Satelor este un post de însoțire a activităților zilnice. Muzica populară era mai importantă pentru ascultători decât programele de știri.

Ar fi dramatic însă ca, la 25-30 de la ani de la momentul 1989, presa de referință și presa de tip mass-market să transmită informație irelevantă din punct de vedere politic, din cauza dezinteresului clasei politice sau a inabilității de a comunica public a oamenilor politici. Ar fi și mai rău dacă redacțiile ar ajunge exclusiv surse de divertisment, în sensul etimologic al cuvântului: fie ca vehicul pentru angoasele noastre, bazate pe teoriile conspirației, fie ca furnizor de amuzament cu saltimbanci și animăluțe de companie.

 

Autori: Antonia Matei, Anamaria Neagu, Marian Popovici și Raluca Radu

Infografie: Oscar Stănciulescu

Print Friendly, PDF & Email

Tags: , ,

Send this to friend